Judecătorul reține că Secureanu se folosea de contracte fictive pentru a-și cumpăra bijuterii, cadouri de lux și o limuzină. În schimb, pentru a păstra relația de afaceri cu Spitalul Malaxa, afaceriștii acceptau să-l „răsfețe” pe Florin Secureanu cu excursii în jurul lumii. 

El a devenit astfel managerul de spital cu cea mai mare condamnare, depășindu-l pe Sorin Oprescu, fostul șef al Municipalului din București, condamnat la 10 ani și opt luni pentru luare de mită.

Secureanu, condamnat în două dosare penale

Florin Adrian Secureanu a fost manager al Spitalului Malaxa între anii 2009 și 2016, timp în care a trăit „pe picior mare”: și-a construit o vilă mov, mergea la serviciu cu o limuzină neagră și își răsfăța iubita – pe care o poreclise „Vrăbi” – cu bijuterii și excursii.

Toate acestea i-au adus lui Secureanu, medic balneolog (59 de ani), două dosare penale:

  • Un dosar de abuz în serviciu pentru care, pe data de 8 mai 2023, Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv la 3 ani și 8 luni de închisoare cu executare. Inițial, pe data de 14 aprilie 2022, Tribunalul București îl condamnase pe Secureanu în acest dosar la 5 ani și 10 luni de închisoare pentru mai multe fapte de abuz în serviciu, dar unele fapte s-au prescris.
  • Al doilea dosar, de luare de mită și delapidare, în care Tribunalul București a pronunțat vineri, 15 noiembrie 2024, o pedeapsă de 11 ani de pușcărie.

Prin condamnarea primită pe 15 noiembrie, fostul manager al Spitalului Malaxa i-a surclasat pe alți medici celebri:

Instanța: A delapidat peste două milioane de lei de la Spitalul Malaxa

Libertatea a consultat Hotărârea Tribunalului București nr. 1414/2024 în care judecătorul explică de ce i-a dat lui Secureanu o pedeapsă cu două cifre:

  • „Toate declarațiile martorilor audiați în cursul judecății confirmă acuzația penală formulată de către Parchet prin rechizitoriu. (…) Fără excepție, martorii au arătat că își mențin declarațiile date la urmărire penală și acestea corespund adevărului.
  • Mai mult, toate mijloacele de probă se coroborează între ele, fără discrepanțe, împrejurările relatate de către un martor găsindu-și coroborarea în împrejurările relatate de unul sau chiar mai mulți alți martori. Practic, nu sunt identificate neconcordanțe între declarații și nici între declarații, pe de o parte, și situația de fapt expusă prin rechizitoriu, pe de alta.
  • Rezultă fără putință de tăgadă că inculpatul (Secureanu – n.r.) s-a folosit de poziția sa în cadrul Spitalului Malaxa pentru a angaja cheltuieli reprezentând contravaloarea unor operațiuni nereale, dar și a unor cheltuieli care au avut o fundamentare în realitate, dar la prețuri mai mari decât cele practicate pe piață.
  • Inculpatul (Secureanu – n.r.) s-a folosit de împrejurarea că unitatea spitalicească al cărei manager era avea o activitate amplă, cu un număr semnificativ de angajați și un buget pe măsură, putând astfel disimula operațiunile nereale printre numărul mare de operațiuni reale care se desfășurau efectiv.
  • Astfel, rezultă că inculpatul (Secureanu – n.r.), beneficiind de sprijinul unor angajați din cadrul serviciilor financiar-contabil, administrativ și achiziții, își însușea periodic și efectiv sume de bani în numerar din casieria spitalului, după care, cu ajutorul acelorași angajați, crea aparența că banii au fost încasați de reprezentații Rys Force Company și Vetigraph Informatica în schimbul prestării unor servicii IT și a livrării unor consumabile IT către spital.
  • În realitate, aceste operațiuni erau fictive, înscrisurile fiind întocmite în fals tocmai ca să justifice în contabilitate sumele de bani delapidate. După cum rezultă din probele de la dosar, cele două societăți menționate nu au avut vreun contract cu spitalul, nu au prestat servicii și nici nu au livrat bunuri acestei unități.
  • Cumulat, în intervalul 4.05.2009 – 23.11.2016 au fost întocmite un număr total de 1.106 facturi fictive și 1.126 de chitanțe fictive, în valoare totală de 1.944.537 de lei, corespunzător sumelor de bani delapidate de inculpatul (Secureanu Adrian Florin – n.r.)”, se arată în Hotărârea nr. 1414/2024 a Tribunalului București.

Se răsfăța cu bijuterii și o limuzină cumpărate din banii spitalului

În motivarea condamnării pe fond, instanța reține că Adrian Secureanu s-a folosit de contracte fictive încheiate cu mai multe firme, pentru a justifica o serie de achiziții de lux pe banii Spitalului Malaxa:

  • „Inculpatul (Secureanu – n.r.) și-a însușit suma totală de 39.500 de lei din patrimoniul Spitalului Malaxa în modalitatea decontării din fondurile acestuia a contravalorii unor bijuterii din aur pe care le-a achiziționat pentru sine și pentru apropiații săi de la Yarouse Jewelery, dar pe care le-a decontat, prin intermediul spitalului, ca fiind niște servicii de curățare instrumentar medical. Aceste servicii erau fictive, firma Yarouse necurățând în favoarea spitalului nici un instrumentar medical, neavând acest obiect de activitate (…)
  • În privința infracțiunii de delapidare în formă continuată pe relația cu Borealy Gifts constatăm că în intervalul 2.05.2011 – 14.11.2016 a fost generat un prejudiciu total în cuantum de 545.150 de lei, bani însușiți de către inculpatul (Secureanu – n.r.) din patrimoniul spitalului (…) cu justificarea prestării de către această societate de servicii fictive în domeniul IT. În realitate, cei 545.150 de lei au reprezentat contravaloarea unor coșuri de cadouri pe care inculpatul (Secureanu – n.r.) le-a achiziționat pentru sine și apropiații săi. Operațiunile sunt fictive întrucât această societate avea ca obiect de activitate comerțul cu amănuntul prin intermediul caselor de comerț sau prin internet, și nu prestări de servicii IT.
  • În privința infracțiunii de delapidare în formă continuată pe relația cu societatea Forever Danisim, tribunalul reține că în perioada 14.1.2010 – 28.2.2012, inculpatul (Secureanu – n.r.) și-a însușit suma de 433.002 lei din patrimoniul spitalului (…) cu justificarea prestării de către această societate a unor servicii în domeniul IT, servicii care nu au fost prestate niciodată, în realitate, cei 433.002 lei reprezentând contravaloarea unor bunuri și foloase, respectiv coșuri de cadouri, materiale de construcții, un autoturism tip limuzină marca Hoover, dar și sume de bani de care inculpatul a beneficiat în interes propriu”, notează judecătorul.

Cum au sifonat protejații lui Secureanu bugetul Spitalului Malaxa

În motivare se mai arată că și ceilalți doi inculpați din dosar – Mihai Mesner și Cristian Ioniță – au beneficiat de sume mari de bani pe vremea când la conducerea Spitalului Malaxa se afla Secureanu.

  • „Tribunalul reține că în perioada 17.12.2012 – 18.11.2016, inculpatul (Secureanu Adrian Florin – n.r.) cu ajutorul inculpaților (Ioniță Cristian și Mesner Mihai – n.r.) a folosit un circuit comercial fictiv prin care a decontat din patrimoniul Spitalului Malaxa suma de 6.181.863 de lei, reprezentând achiziții fictive de bunuri și servicii facturate de patru firme administrate de inculpatul Ioniță Cristian.
  • După ce banii ajungeau la inculpatul Ioniță Cristian, aceștia erau remiși inculpatului Mesner Mihai, minus un comision de 5 sau 10% pe care îl oprea inculpatul Ioniță Cristian, conform înțelegerii avute cu inculpatul Mesner Mihai.
  • Pentru a justifica în propriile sale evidențe contabile aceste sume, inculpatul Ioniță Cristian a creat o aparență de legalitate a operațiunilor comerciale prin înregistrarea de facturi fictive emise în numele a 10 societăți cu identitate furată.
  • Fiind ascultați, reprezentanții acestor societăți – aparent furnizoare – au negat existența oricăror relații contractuale cu firmele controlate de inculpatul Ioniță Cristian și implicit nu se poate susține că prin intermediul acestora ar fi livrat bunuri sau ar fi prestat servicii în favoarea Spitalului Malaxa”, arată instanța.

Călător în jurul lumii pe banii firmelor pe care le agrea

Tocmai pentru a păstra relația privilegiată pe care firmele sale o aveau cu Spitalul Malaxa, Cristian Ioniță a acceptat să-i deconteze lui Adrian Secureanu deplasări în Europa, SUA și Asia.

  • „În privința infracțiunii de luare de mită Tribunalul reține că în perioada 20.5.2011 – 24.11.2016 în realizarea aceleiași rezoluții infracționale inculpatul (Secureanu – n.r.) a pretins reprezentantului societății Noventis Internațional (societate care avea calitatea de furnizor de consumabile al spitalului) suportarea contravalorii unor servicii turistice efectuate în țară și în străinătate de către inculpatul (Secureanu – n.r.) și diverse alte persoane, cunoscuți sau apropiați ai inculpatului.
  • În acest mod societatea Noventis a achitat agenției de turism Marshal Turism suma de 1.279.402 lei, inclusiv TVA pentru un număr de 754 de prestări servicii de turism, toate acestea cu scopul menținerii relațiilor contractuale cu Spitalul Malaxa.
  • Inculpatul (Ioniță Cristian – n.r.) recunoaște scopul pentru care a achitat aceste deplasări, deși a încercat și el să prezinte într-o lumină favorabilă sieși aceste împrejurări, afirmând că este o practică uzuală în domeniu, firmele furnizoare de materiale sanitare încercând astfel să se păstreze în grațiile spitalelor.
  • Or, chiar dacă este o împrejurare uzuală, acest lucru nu are cum să înlăture caracterul penal al celor întâmplate, fiind inadmisibil ca furnizorii de servicii să dea, să promită, să ofere, să pună la dispoziție etc. orice fel de beneficii, recompense, premii etc., fie în bani, fie alte prestații cu conținut patrimonial, unor funcționari publici, doar pentru a se asigura de «recunoștința» acestor funcționari și păstrarea astfel a relațiilor comerciale cu autoritățile”, notează instanța de fond.

Justificările lui Secureanu: „Sunt forțe interesate de privatizarea Sănătății!”

Florin Secureanu a fost audiat prin videoconferință din Penitenciarul Oradea, unde ispășește deja o pedeapsă de 3 ani și 8 luni pentru abuz în serviciu. În esență, acesta și-a susținut nevinovăția și a oferit propria sa versiune asupra faptelor, așa cum notează judecătorul fondului:

  • „În opinia inculpatului, atitudinea sa a deranjat persoane din cadrul administrației publice locale și a Ministerului Sănătății care erau bine poziționate din punct de vedere politic și financiar. (…)
  • A mai afirmat inculpatul că această campanie furibundă împotriva sa i-a creat o imagine asociată cu cea a incendiului de la Colectiv, fiind vinovatul pentru care oamenii mor în spitale. În realitate însă, inculpatul afirmă că știe că prăbușirea sistemului sanitar românesc este urmărită și pusă în practică de persoane de decizie ca urmare a unor ordine clare.
  • Sunt forțe care dispun de bani și de influență politică și care sunt interesate de privatizarea sistemului de sănătate românesc, ultima redută rămasă neprivatizată.
  • Aceste forțe i-au convins, prin amenințări sau prin recompense de ordin material, pe martori să mintă. Martorii au declarat la Parchet după dictare. Vede foarte bine minciunile spuse de aceștia și totuși el se află acum aici, iar martorii au fost recompensați.
  • Inculpatul învederează că nu avea nici un motiv să scoată zilnic din casierie sume de bani și nici să îi fie aduse lui personal. Mint martorii care declară că le cerea zilnic bani. Procedurile de control managerial le avea bine puse la punct, stabilite în colaborare inclusiv cu Curtea de Conturi.
  • Nu vede cum ar fi putut face ceea ce i se impută. Nu știe cine scotea bani din spital folosindu-se de ștampila sa. El știe că din studierea referatelor de necesitate se poate vedea că bunurile cumpărate au intrat efectiv în spital și au fost folosite.
  • Vede că toți martorii au recunoscut neregularitățile pe care le făceau, dar el nu are nici o legătură cu ceea ce ei făceau în activitatea concretă de achiziție.
  • În legătură cu excursiile care sunt interpretate ca și mită, toate acestea au fost simple evenimente și dorința inculpatului (Mesner – n.r.) de a participa la diverse ceremonii și de a ajuta anumite persoane particulare, dar care nu au legătură cu spitalul și nici nu au realizat în vreun fel delapidarea acestuia.
  • A arătat că nu a primit niciodată nici un fel de bunuri, de atenții, de mită, nu și-ar fi compromis situația în condițiile în care primea salarii de la 4 locuri de muncă și îi era suficient, a negat primirea de sume de bani”, se mai arată în documentul citat.

Acuzațiile DNA pentru fostul manager de la Spitalul Malaxa

Florin Adrian Secureanu a fost trimis în judecată de procurorii DNA, pe data de 15 mai 2017, alături de patru funcționari publici de la Spitalul Malaxa și șase reprezentanți ai unor firme.

Florin Adrian Secureanu. Foto: Ionuț Mureșan

Procurorii au reținut în sarcina lui Secureanu infracțiuni de luare de mită și delapidare, prin care Spitalul Malaxa a fost păgubit cu peste 9 milioane de lei.

  • „La scurt timp după numirea în funcţia de manager (2009) şi până la data demiterii acestuia din funcţie (la data de 29.11.2016), inculpatul (Secureanu Adrian Florin – n.r.) a conceput şi pus în aplicare mai multe mecanisme prin care şi-a însuşit sume semnificative de bani din patrimoniul spitalului, în cuantum total de 9.144.053 lei. Modalităţile concrete prin care inculpatul (Secureanu Adrian Florin – n.r.) a acţionat în scopul sus-menţionat au fost diverse.
  • Iniţial, actele de urmărire penală au vizat fapte de delapidare în varianta clasică de săvârşire, respectiv cele de însuşire, fără drept, de sume de bani în numerar din casieria Spitalului Clinic Nicolae Malaxa, activitate concretizată în perioada 4.05.2009 – 23.11.2016, cu justificarea achitării în numerar a unor bunuri şi servicii evidenţiate ca fiind livrate/prestate de (două firme – n.r.). În realitate, aceste două societăţi comerciale nu au livrat/prestat niciun bun/serviciu spitalului.  Inculpatul (Secureanu Adrian Florin – n.r.) şi-a însuşit în acest mod suma totală de 1.944.537 lei.
  • Ulterior, s-au obţinut probe privind delapidarea patrimoniului spitalului şi prin alte metode, mai elaborate şi mai complexe, concretizate în însuşirea din fondurile spitalului de sume de bani sub pretextul achitării altor servicii sau bunuri de care ar fi beneficiat instituţia spitalicească şi despre care s-a dovedit a fi fictive în totalitate, operaţiuni în cuantum de 7.199.515 lei.
  • Astfel, la iniţiativa şi sub controlul inculpatului (Secureanu Adrian Florin – n.r.), la nivelul Spitalului Clinic Nicolae Malaxa au fost create şi implementate mai multe circuite comerciale fictive de prestări servicii şi livrări de bunuri cu mai multe societăţi comerciale, situaţia detaliată privind fiecare circuit comercial în parte, în raport de fiecare societate comercială parteneră, urmând a fi expusă în cele ce urmează.
  • Asemenea circuite comerciale nu puteau exista şi funcţiona în absenţa elaborării unui «lanţ» al documentelor fiscale, comerciale şi de evidenţă contabilă, care să creeze o aparenţă de realitate tuturor raporturilor comerciale astfel evidenţiate.
  • Inculpatul (Secureanu Adrian Florin – n.r.) a solicitat personalului din cadrul serviciilor din subordinea sa (Serviciul Financiar-Contabil, Serviciul Achiziţii, Serviciul Administrativ), să procedeze la întocmirea în fals a documentelor justificative necesare acoperirii în evidenţele contabile ale spitalului a sumelor de bani însuşite fără drept.
  • Cu privire la infracţiunea de luare de mită, s-a stabilit că fostul manager al spitalului, în perioada 20.05.2011 – 24.11.2016, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a pretins inculpatului (Mesner Mihai – n.r.) ca, prin intermediul societăţii comerciale SC Noventis International SRL (care avea calitatea de furnizor de consumabile al spitalului) să achite contravaloarea unor servicii turistice efectuate în străinătate şi în ţară de către inculpatul (Secureanu Adrian Florin – n.r.) şi apropiaţii acestuia, societatea comercială plătind efectiv în acest mod agenţiei de turism Marshal Turism din Bucureşti suma de 1.279.402 lei, pentru un număr de 754 prestații servicii de turism (cazare, masă, bilete de avion etc.), în scopul menţinerii relaţiilor contractuale cu Spitalul Clinic Nicolae Malaxa”, rețin procurorii în rechizitoriu.

În această ultimă modalitate, Adrian Florin Secureanu a beneficiat de călătorii atât în țări din Europa (Italia, Germania, Austria, Spania, Portugalia, Franța, Elveția, Belgia, Olanda, Ungaria, Malta, Anglia, Turcia), Statele Unite ale Americii (New York, Las Vegas, Washington), Canada, Asia (China, Indonezia), Australia, Noua Zeelandă, dar și în orașe din România.

Foto: Ionuț Mureșan

 
 

Urmărește-ne pe Google News