Comentează„Respectăm cadrul sancţiunilor impuse Rusiei şi facem toate eforturile pentru a asigura continuitatea furnizării de energie în România. Ne-am diversificat sursele şi rutele de aprovizionare atât pentru ţiţei şi produse petroliere, cât şi pentru gaze naturale. În ceea ce priveşte ţiţeiul rafinat de noi, cea mai mare parte provine din producţia proprie; importăm anual doar aproximativ 30% din necesarul rafinăriei. Ne-am orientat spre surse alternative, care sunt însă mai costisitoare”, a precizat directorul OMV Petrom.
Compania nu mai importă ţiţei din Rusia, ceea ce este un răspuns la actualul context. După începerea conflictului, am început să căutăm şi am identificat surse alternative de ţiţei şi produse petroliere. Însă acestea sunt mai scumpe, datorită costurilor mai mari de transport. Evaluăm toate opţiunile pentru diversificarea surselor de aprovizionare.
Christina Verchere, directorul general al OMV Petrom:
Aceasta a transmis că OMV Petrom aşteaptă modificarea Legii offshore până la jumătatea acestui an pentru a lua decizia în primul semestru al anului viitor dacă va extrage sau nu gazele din zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră.
„Dacă modificările la Legea offshore vor fi făcute până la sfârşitul lunii iunie, iar conţinutul legii va permite deblocarea gazelor naturale din Marea Neagră, am putea sa ne aşteptăm la o decizie finală de investiţie în prima jumătate a anului 2023”, a precizat Christina Verchere.
Directorul general al OMV Petrom a mai spus că, spre deosebire de alte ţări din regiune, România are un grad redus de dependenţă faţă de gazele din import. „Cel mai important, are resurse cu care şi-ar putea asigura întregul necesar de gaze. Este însă o poziţie fragilă, producţia domestică a fost în scădere în ultimii ani şi, în lipsa dezvoltării de proiecte noi de gaze naturale, importurile ar putea creşte la peste 50% în 2030”, a subliniat Verchere.
Legea offshore pentru gazele din Marea Neagră a fost depusă în Parlament pe 15 aprilie. Liderii coaliţiei de guvernare au declarat că proiectul deblochează investiţiile din Marea Neagră, asigură independenţa energetică a României şi reduce dependenţa de gazul rusesc.
România importă 20 la sută gaz rusesc
Președintele Klaus Iohannis a declarat pe 3 martie, după întâlnirea cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că „dependența Uniunii Europene de gazul rusesc trebuie terminată”, în contextul în care România importă aproximativ 20 la sută din necesarul său de gaz din Rusia.
Pe 28 martie, premierul Nicolae Ciucă a declarat că au fost discutate modalităţile prin care se va reduce dependența Europei de gazele rusești, obiectiv al Uniunii Europene. „În toamnă vom beneficia de tranzitul de gaz lichefiat”, a spus șeful Executivului după reuniunea şefilor de Guvern ai statelor aliate NATO din Europa de Sud-Est, găzduită de Sofia.
În acest moment, Rusia este cel mai mare furnizor de energie al Uniunii Europene. Aproximativ 40% din importurile de gaze naturale provin din țara condusă de Vladimir Putin.