ComenteazăPentru cercetătoarea Mira-Cristiana Anisiu, pasiunea pentru matematică a însemnat o viață trăită în minoritate. La liceu, în clasa specială de matematică unde a studiat, erau șase fete și 21 de băieți. S-a obișnuit de atunci să fie în inferioritate numerică.
Așa stăteau lucrurile pentru fete și femei în știință. Era o anormalitate acceptată precum ceva normal, părea benignă în esență. Până când a devenit clar pentru ea că aspectul “benign” era o păcăleală.
“Nici nu mi-am închipuit”
În vara anului 2013, Mira-Cristiana Anisiu a fost chemată la biroul de resurse umane al Institutului de Calcul Tiberiu Popoviciu, din Cluj-Napoca. I s-a spus că îi venea rândul la pensionare. Avea puțin peste 59 de ani. Dacă dorea să mai rămână în institut, trebuia să facă o cerere de prelungire. Consiliul științific decidea apoi dacă îi aproba cererea sau nu.
Femeia lucra din 1982 la institutul aflat în subordinea Academiei Române, filiala din Cluj-Napoca. Nu avusese mari probleme până atunci.
A fost luată prin surprindere. “Nici nu mi-am închipuit că nu rămân și femeile până la 65 de ani”, spune Mira, gândindu-se la cum se acționa în cazul colegilor ei bărbați.
Lupta pe care nu a cerut-o, dar a dus-o
Legea prevedea atunci că femeile trebuiau să se pensioneze mai repede decât bărbații. Existau și câteva excepții. În învățământul superior, de exemplu, femeile puteau să lucreze până la 65 de ani, asemenea bărbaților.
Prevederea nu le includea și pe femeile din institutele de cercetare. Dar cele care aveau gradul de cercetător științific 1, ca Mira, aveau un mic avantaj. Puteau cere o prelungire, care era însă, anual, la dispoziția consiliului științific.
“Mi-am făcut cerere de prelungire și nu a fost nicio problemă până în 2015, când a împlinit un coleg 65 de ani”, povestește Mira. “Atunci a făcut și dânsul cerere, și eu. Nu m-am gândit că ar fi vreo problemă”.
Cererea colegului a fost aprobată de consiliul științific. Cererea ei, nu.
Nu i s-a explicat care au fost criteriile în baza cărora s-a luat decizia, de ce bărbatului i s-a acceptat prelungirea, iar ei, cu aproape patru ani mai tânără, nu i s-a mai permis să rămână în institut.
După o viață de om “cuminte”, fără conflicte, Mira-Cristiana Anisiu s-a trezit într-o luptă pe care nu o așteptase, nu o provocase, dar la care s-a angajat.
O vorbă veche spune: “Scepticismul e al intelectului, speranța e a voinței”. La capătul a decenii de scepticism științific, femeia s-a simțit îndreptățită ca voința ei să preia controlul și să fie ascultată.
Tăcerea de la academie
A căutat sprijin la filiala Academiei Române din Cluj-Napoca, în subordinea căreia se află Institutul de Calcul Tiberiu Popoviciu.
“Am stat pe holurile acelea, dimineți reci, fiindcă nu făceau focul. Am vorbit cu domnul președinte de nu știu câte ori, nu am găsit cea mai mică înțelegere”, povestește cercetătoarea.
I-am spus că nu sunt mulțumită, că nu se poate să mă pensioneze pe mine la acea vârstă, în timp ce bărbații au rămas acolo. A zis că el nu are ce face, scrie în lege că are nevoie de acordul consiliului științific. Altfel, îmi desface contractul de muncă.
Mira Anisiu:
“Situația actuală este de o nedreptate totală”
Anca Căpățînă, cercetătoare la Institutul de Matematică al Academiei Române Simion Stoilow, era într-o situație similară. Trebuia să se pensioneze în 2016, deși era mai tânără decât unii dintre colegii ei bărbați.
Cele două s-au solidarizat și au trimis o petiție prezidiului Academiei Române, cerând ca și femeile din cercetare să poată lucra până la 65 de ani.
Au strâns 40 de semnături din rândul membrilor academiei, dar și de la câțiva cercetători români activi în institute și universități internaționale. Printre semnatari era și Ioan-Aurel Pop, actualul președinte ale Academiei Române.
Majoritatea semnatarilor au lăsat și argumente:
“Susţin egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi în general şi consider că o discriminare pe criterii de vârstă, mai ales într-un domeniu de activitate ca al nostru (matematica – în care procentele sunt maximum 10% femei, minimum 90% bărbaţi), l-ar putea transforma într-un domeniu destinat exclusiv bărbaţilor, idee incompatibilă cu societatea modernă în care sperăm că trăim”, a spus Ruxandra Stavre, de la Institutul de Matematică al Academiei Române Simion Stoilow, Bucureşti.
În legătură cu cererea, eu nu pot decât să o susțin cu toată convingerea, căci situația actuală este de o nedreptate totală. Ce se întâmplă în România în privința vârstei de pensionare diferențiate (și impuse!) mi se pare extrem de discriminatoriu.
Marius Cocou, LMA-CNRS Université dAix-Marseille:
Conducerea Academiei Române nu a răspuns nimic la petiția semnată de cei 40 de cercetători și trimisă la începutul lui 2016. A fost primul “nerăspuns” din lista de tăceri conformiste, care avea să devină tot mai lungă.
“Am plecat alungată”
Pe 29 februarie 2016, matematicienei de la Institutul de Calcul Tiberiu Popoviciu, din Cluj-Napoca, i s-a desfăcut contractul de muncă. Mira Anisiu era trimisă în pensie. Colegul mai în vârstă rămânea pe post.
A fost groaznic. M-au obligat să le las laptopul. Să șterg tot din calculator. Să îmi iau lucrurile. Ceilalți colegi mai au și acum lucruri acolo. Am plecat alungată, practic.
Mira Anisiu:
Plătea pentru faptul că sperase.
Și colega ei din București, matematiciana Anca Căpățînă, a fost pensionată forțat în 2016. În mod ironic, aceasta a primit în același an premiul Academiei Române Spiru Haret pentru o lucrare de cercetare numită “Variational inequalities and frictional contact problems” (“Inegalități variaționale și probleme de contact cu frecare”, n.r.). Despre inegalități, doar că în matematică. Anca Căpățînă a fost numită și printre membrii de onoare ai Institutul de Matematică al Academiei Române Simion Stoilow, Bucureşti. Printre aceștia sunt 5 femei și 71 de bărbați.
Mira Anisiu a hotărât să lupte în instanță împotriva inegalităților din viața ei și a altor femei.
CNCD constată “un tratament discriminatoriu”
Matematiciana a dat în judecată Academia Română, filiala din Cluj-Napoca, în subordinea căreia se află Institutul de Calcul Tiberiu Popoviciu, și a trimis o petiție la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD).
Mai întâi a venit răspunsul de la CNCD, la finalul anului 2016, prin care se constata existența unui tratament discriminatoriu, iar Academia Română filiala Cluj era sancționată cu avertisment.
“Constatarea existenței unui tratament diferențiat, discriminatoriu (…) în ceea ce privește respingerea cererii de menținere în activitate a petentei și aprobarea cererii de menținere în activitate a unui coleg de sex masculin” – decizia Colegiului Director al CNCD.
În instanță. “Avocații îmi ziceau că nu o să câștig”
Șansele la judecată păreau mici. “Avocații îmi ziceau că nu o să câștig. Numai legile europene erau în favoarea noastră. La academie, reticență”, povestește cercetătoarea.
În timpul procesului, judecătorul a întrebat-o dacă nu vrea să ridice excepția de neconstituționalitate a unor legi privind pensionarea. “În felul ăsta, toate femeile pot să scape de problema asta și la cerere să rămână până la 65 de ani”, își amintește Mira că i-a spus judecătorul.
A fost de acord, iar procesul s-a prelungit.
“Vârsta-standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei”, conform art. 53 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.
Decizia CCR: Femeile pot alege să se pensioneze la 65 de ani
În paralel, o altă cercetătoare din București ducea o luptă juridică similară. Luminița-Cătălina Ciobotaru, de la Institutul Naţional pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei din Măgurele, ridicase aceeași excepție de neconstituționalitate. Dosarul a fost înregistrat la Curtea Constituțională în 2016.
Cele două nu știau una de alta.
“Eu nu am aflat de dânsa decât când a ieșit decizia”, spune Mira Anisiu.
Curtea Constituțională i-a dat dreptate Luminiței-Cătălina Ciobotaru, în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul Muncii. Și, implicit, tuturor femeilor care doresc să continue să muncească și după împlinirea vârstei-standard de pensionare.
Decizia CCR a fost una cu impact major asupra vieților femeilor din România.
“Curtea apreciază că încetarea raportului de muncă al femeii la o vârstă mai redusă decât a bărbatului poate și trebuie să rămână o opțiune a acesteia”, conform deciziei CCR nr. 387/2018.
Vârsta-standard de pensionare a rămas diferită pentru femei și bărbați, 63 de ani, respectiv 65, dar începând cu 2018, femeile pot să opteze să muncească până la 65 de ani. Iar cererea lor nu poate fi refuzată de angajator.
Tribunal Cluj anulează decizia concedierii
La câteva luni după decizia CCR, a venit și sentința în procesul intentat de Mira Anisiu Academiei Române, filiala din Cluj-Napoca.
Decizia de concediere era anulată, iar Academia Română, filiala din Cluj-Napoca, era obligată să o reangajeze pe Mira Anisiu și să-i plătească drepturile băneşti de care ar fi beneficiat în calitate de angajată. Instituția a contestat decizia, dar a pierdut și apelul.
Chiar și cu o sentință judecătorească de partea ei, lucrurile nu au mers în favoarea Mirei Anisiu. Reangajarea ei a fost amânată luni bune.
“Iar de partea materială corespunzătoare sentinței nici nu s-au gândit să aducă vorba”, adaugă matematiciana.
Un mic dreptunghi alb
Cercetătoarea a trimis adresă după adresă către prezidiul Academiei Române, în care a menționat că se întârzie reangajarea ei și că nu a primit despăgubirea garantată prin sentința judecătorească.
Conducerea Academiei Române nu a răspuns la aceste adrese.
Dacă ar fi după mine, aș pune în text un dreptunghi alb cu explicația “Răspunsurile din partea Biroului Prezidiului Academiei Române la cererile nr. 679/27.02.2019, nr. 3147/18.07.2019, nr. 3524/19.08.2019 și nr. 1504 din 07.05.2020”. Răspunsuri refuzate până acum, deși trebuiau date în 30 de zile.
Matematiciana, pentru Libertatea:
Mira Anisiu a apelat la un executor judecătoresc, dar a reușit să obțină până acum doar în jur de 15% din suma datorată. Academia Română, filiala din Cluj-Napoca, a spus că aplică o ordonanță care să-i permită plata eșalonată pe 5 ani, invocând lipsa banilor.
Reangajarea. “Tratament ostil și degradant”
După tergiversări de câteva luni, matematiciana a fost reangajată la Institutul de Calcul Tiberiu Popoviciu pe data de 5 martie 2019. “M-am simțit iarăși ca la prima tinerețe. Vizită medicală, protecția muncii”, povestește aceasta.
Se aștepta ca aceia care o dăduseră afară să se simtă vinovați. Dar nu a găsit remușcare sau măcar reținere, ci un tratament pe care l-a perceput ca fiind “ostil și degradant”.
“M-au pus în camera de trecere, unde nu era calculator deloc și mai stătea domnul bibliotecar. Și toată lumea trecea pe acolo spre baie și două birouri. Era o cameră de trecere unde stăteau cei tineri până ajungeau la vreun birou. Acolo nu a stat nici un cercetător mai mare de gradul 2”, spune matematiciana.
A doua zi, după ce a făcut o cerere, i s-a permis să se întoarcă în fostul ei birou, într-o cămăruță de 9 mp, unde era și o altă colegă.
Dar reîntoarcerea la institut s-a dovedit scurtă. “Prima tinerețe” s-a spulberat după 18 zile lucrătoare.
Mira Anisiu a fost dată din nou afară. Chiar de ziua ei.
CNCD: “Academia Română Filiala Cluj-Napoca, formă continuată de discriminare”
“Exact când am împlinit 65 de ani, în 28.03.2019, la mai puțin de o lună de la reangajare, Academia Română – Filiala Cluj-Napoca a emis Decizia nr. 49 din 28.03.2019 prin care am fost din nou concediată”, povestește femeia.
Matematiciana a făcut o nouă petiție către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
În răspunsul trimis către CNCD, reprezentanții Institutului de Calcul Tiberiu Popoviciu au argumentat că Mira Anisiu “a avut carențe în activitatea de cercetare”, în timp ce colegul de 69 de ani, care a fost menținut la institut, “are o activitate științifică recentă foarte bună, îndrumă tineri și contribuie în mod decisiv la realizarea programelor de cercetare ale institutului”.
Aceleași argumente profesionale au fost aduse în favoarea unui alt cercetător, în vârstă de 79 de ani, menținut la institut după atingerea vârstei de pensionare.
Practic, Academia Română, filiala din Cluj-Napoca, a susținut că matematiciana nu a fost discriminată pe criterii de sex și a fost concediată doar din motive de “natură științifică”.
Dar CNCD i-a dat dreptate, din nou, Mirei Anisiu.
În Hotărârea din 5 februarie 2020, a constatat că “Academia Română Filiala Cluj-Napoca se află într-o formă continuată de discriminare”. I-a aplicat instituției o sancțiune în valoare de 1.000 de lei.
În loc de epilog. “Necesitatea de a vorbi despre egalități”
Mira Anisiu a scris recent un text în care a transpus noțiunea de egalitate din matematică în viața reală. “Asupra noțiunii de egalitate” a fost trimis spre publicare la Didactica Mathematica și prezentat la a XXXIV-a Conferinţă Naţională Didactica Matematicii, Sîncraiu de Mureș, Mureş, 25 mai 2019.
“Începând din clasa I, există permanent necesitatea de a vorbi despre egalități.
Astfel, de la simple calcule precum 4+3=7 sau definirea fracțiilor,
Și până la egalitatea mulțimilor sau a unor funcții, elevii vin în contact cu această noțiune.
Ori de câte ori avem de-a face cu o egalitate, este bine să le amintim elevilor și studenților despre egalitatea între oameni și să căutăm sau să creăm probleme care să îi conducă la observarea unor inegalități care există în jurul lor.
Astfel, vor ajunge în mod natural să conștientizeze că în viața unor oameni apar obstacole care îi împiedică să se dezvolte în carieră și vor lupta să le înlăture”, scrie Mira Anisiu.
Femeile sunt asistenți sau conferențiar, dar nu profesor emerit!
Ea aduce exemple de câte femei, respectiv câți bărbați lucrează la un institut de cercetare și la două facultăți din Cluj-Napoca, printre care Facultatea de Matematică și Informatică a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Dacă la conferențiari sau la asistenți, femeile sunt, la anumite specialități, egale numeric sau chiar mai multe decât bărbații, la profesori emeriți, totul se schimbă.
De pildă, la Informatică sunt 5 asistenți femei și un singur bărbat. 6 conferențiari femei și patru bărbați. Dar profesori emeriți sunt zero femei și patru bărbați!
În total, la cele trei categorii, Matematică, Linia maghiară și Informatică, există 19 profesori emeriți bărbați și o singură femeie.
O viitoare Societate a Matematicienelor din România (SMR)
“Considerăm că a sosit vremea să avem și în România o asociație a matematicienelor și acest moment pare a fi potrivit. Nu numai ca prilej de sărbătoare, ci și pentru a susține fetele și femeile care au ales și vor alege cariere în matematică. Să fim mai multe, să fim respectate și să ne facem auzite.
O posibilă denumire ar fi Societatea Matematicienelor din România (SMR), în limba engleză Romanian Women in Mathematics Association (RWMA)”, concluzionează Mira Anisiu în articolul său.
Academia Română, Academia Română filiala din Cluj-Napoca și Institutul de Calcul Tiberiu Popoviciu nu au răspuns întrebărilor Libertatea până la momentul publicării acestui articol.