ComenteazăCuprins:
Un conflict între partidele francofone și neerlandofone amenință să destrame un compromis politic delicat necesar pentru guvernarea orașului.
Punctul central al disputei este un plan de reducere a poluării cauzate de mașini. La începutul acestei luni, parlamentarii locali au votat amânarea unor limite mai stricte de poluare pentru mașinile care intră în capitala belgiană, măsuri ce urmau să intre în vigoare în ianuarie.
Decizia a fost adoptată de o majoritate francofonă, ignorând minoritatea neerlandofonă și declanșând un impas în negocierile pentru formarea unei coaliții regionale.
„Nu s-a mai întâmplat așa ceva în Bruxelles în ultimii 20 de ani”. Ea a adăugat că este vorba de o majoritate francofonă care spune că ar putea ”elimina matematic minoritatea neerlandofonă”, a declarat ministrul Mobilității din Bruxelles, Elke Van den Brandt, pentru Politico.
Contextul lingvistic din Belgia
Belgia este împărțită în principal în două grupuri lingvistice. Francofonii din regiunea sudică Valonia reprezintă aproximativ 30% din populația țării, în timp ce neerlandofonii din Flandra nordică reprezintă circa 60%.
Aproximativ 10% dintre belgieni locuiesc în regiunea Bruxelles.
Bruxelles este predominant francofon, neerlandofonii fiind o minoritate mică, reprezentând doar circa 8% din populația regiunii.
Cu toate acestea, datorită principiului reprezentării egale a ambelor comunități, neerlandofonii primesc mai multe locuri în adunarea regională din Bruxelles decât ar sugera numărul lor: 17 din cele 89 de locuri ale parlamentului și jumătate din posturile ministeriale în guvernul regional.
Impactul votului asupra echilibrului politic
Dave Sinardet, profesor de științe politice la Vrije Universiteit Brussel, a avertizat: «De facto, protecția neerlandofonilor din Bruxelles este pusă sub semnul întrebării. Acest lucru pune în pericol întregul Bruxelles și poate chiar echilibrul instituțional al Belgiei».
„Nu am fost ales să aștept, am fost ales să acționez». El a adăugat că, deși nu există o majoritate de partea neerlandofonă, «am votat două texte care vor schimba viitorul Bruxellesului”, a declarat liderul local al partidului loberal francofon MR, David Leisterh.
Planul Good Move, o colecție de măsuri pentru reducerea traficului auto în zonele rezidențiale și construirea de noi piste pentru biciclete, se află în centrul impasului din Bruxelles.
Probleme de implementare și proteste aprinse au făcut ca Good Move să devină toxic din punct de vedere politic.
În timp ce liberalii francofoni au promis să elimine planul, ecologiștii neerlandofoni și-au centrat campania pe păstrarea acestuia.
Alegerile locale de duminică ar putea fi cruciale
Deși alegerile sunt pentru un nivel inferior de putere, în Bruxelles vor participa mulți dintre aceiași actori politici ca la alegerile regionale din iunie, adesea chiar cu aceleași platforme de campanie.
Atât Leisterh, cât și Van den Brandt speră că rezultatele de duminică le vor consolida pozițiile.
Impasul a generat și cereri de modificare a sistemului electoral din Bruxelles, ambii lideri fiind de acord că permiterea listelor care să cuprindă partide și candidați atât neerlandofoni, cât și francofoni ar putea fi o idee bună.
Potrivit profesorului Sinardet, alegerea forțată între grupurile lingvistice neerlandofone și francofone „este în totală contradicție cu realitatea sociologică și socio-demografică a unei regiuni multilingve precum Bruxelles”.
În concluzie, alegerile locale de duminică ar putea avea un impact semnificativ asupra viitorului politic al Bruxellesului și asupra modului în care orașul va aborda problemele de mobilitate și poluare în viitor.