ComenteazăSâmbătă, 14 august, centrul Capitalei a devenit terenul de luptă a două idei despre societate care, fără să se fi întâlnit, și-au dat una alteia replici. Oamenii au plecat la ore diferite, în marș, din apropierea Guvernului, unii pe Lascăr Catargiu, alții pe Calea Victoriei.
Au defilat cu steaguri, unii tricolor, ceilalți curcubeu. Au cântat împreună, unii imnuri bisericești și ceilalți melodii de Lady Gaga. Și unii și alții au vorbit despre nevoia de umanitate și despre normalitate.
Pentru participanții la marșul organizat de organizația Noua Dreaptă, „normalitatea e căsătoria dintre un bărbat și o femeie”.
Pentru comunitatea LGBT „normalitatea e atunci când toți oamenii sunt egali”.
„Suntem toți copiii lui Dumnezeu”
În 2005 a fost organizat prima paradă gay în România. Au venit atunci doar în jur de 150 de oameni, după cum își amintește Alexa Ciucu, psiholog la organizația Accept. Tot din 2005 este organizat și marșul Noii Drepte. În acei ani, autoritățile acceptau ca traseul lor să se intersecteze la un moment dat cu cei din comunitatea LGBT. Adesea ziua se sfârșea cu violențe.
Au trecut 16 ani de atunci. Comunitatea gay din România încă cere drepturi egale, dar pe mai multe voci. Câteva mii au fost la marșul din 14 august. Li s-au opus câteva sute, de la distanță.
Ambele grupuri exprimă sentimentele și credințele despre societate a milioane de oameni, parcă mai separați decât au fost vreodată. Separați nu doar în România, ci peste tot în lume.
”Dar să ne smintească nouă copiii?”
Noua Dreaptă și-a început protestul la ora 12.30, au spus în cor „Tatăl nostru”, au înălțat icoane și au întins pe bulevard steagul României.
Printre ei, Cristina și Constantina, două prietene care merg împreună la biserică. Pentru ele, Marșul normalității este preambulul slujbei de Adormirea Maicii Domnului la care se vor ruga și pentru participanții la Pride. „Eu n-am nicio problemă cu ei, Dumnezeu ne judecă și pe mine și pe ei. Nu am nimic cu nimeni, suntem toți copiii lui Dumnezeu”, spune Cristina.
Dar punctează: „Normalitatea este relația dintre un bărbat și o femeie care aduce copii pe lume. Asta e normalitatea pe care o știm de când Dumnezeu a făcut lumea și pământul. Eu n-am nimic cu nimeni, să trăiască în intimitatea lor, dar să ne smintească nouă copiii?”
Intervine aici și Constantina: „La un moment dat acești oameni vor voi să înfieze copii și acolo este drama. Copiii sunt viitorul unei națiuni. Dacă nu îi creștem în credința ortodoxă, în tradițiile noastre, în ce ne-a lăsat Dumnezeu ca moștenire, vom pieri.”
”Vrem legile lui Dumnezeu în țara asta”
„Numele meu nu contează”, spune o doamnă cu o cruce de lemn la gât și cu o foaie A4 pe care scrie „Nu LGBT”. „Dacă ar fi fost după capul lor, nu s-ar mai fi născut astăzi, dacă părinții lor erau lesbiene sau homosexuali. Vrem legile lui Dumnezeu în țara asta”, spune femeia.
Lucia Jipa a venit cu colegii de la Cruciada Românismului, un ONG înființat în acest an, după modelul creat de legionarul Mihai Stelescu în anii ‘30. Îi place și să cânte, mai ales melodii dedicate lui Horea, Cloșca și Crișan.
„Am venit să susținem aici normalitatea, familia adevărată pentru că există una singură în opinia noastră, cea întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie la care se adaugă nașterea de copii. Normalitatea se bazează pe valorile morale care se întrepătrund cu cele creștine”, spune serioasă fata, proaspăt absolventă a masteratului Studii culturale românești în context european.
Au venit părinți care își susțin copiii LGBT
Tot despre Europa au vorbit ceva mai târziu și participanții la Gay Pride. O Europă care le dă speranță că într-o zi va fi legalizat și în România parteneriatul civil. Nici nu mai pomenesc despre căsătorii. O iau cu pași mici.
De la primele marșuri, Remus Cernea este unul dintre participanți. La început ca politician, acum este activist. Crede și astăzi că Marșul normalității se bazează pe un concept greșit. „Normalitatea e atunci când toți oamenii sunt egali. În momentul în care cineva, indiferent din ce motiv, spune că o parte a societății nu ar trebui să aibă aceleași drepturi, acea persoană este în afara unei normalități democratice”, spune fostul politician.
Întrebarea pe care aș pune-o acestor persoane care au atitudini cu caracter homofob este dacă și persoanele LGBT+ sunt oameni. Dacă recunosc că și aceste persoane sunt oameni, atunci ar trebui să accepte egalitatea în drepturi.
Remus Cernea, activist:
Pentru prima dată în acest an, la Pride au vorbit în fața mulțimii și părinți ai copiilor gay. Jurnaliștii Iaromira Popovici și Eugen Istodor au vrut să le dea speranța celor prezenți că părinții pot să-i accepte și să-i susțină dacă le spun că au o altă orientare sexuală, dacă își fac „coming out”-ul.
„Nu sunt doar părintele lui Luca, cine îl cunoaște își dă seama că nu are nevoie de gardieni, voi rămâne tatăl lui, dar mai mult decât atât sunt aici pentru a mă bucura”, a spus la microfon Eugen Istodor.
Apoi și-a filmat copilul, pe Luca, rostind un discurs din calitate de coorganizator: „Dacă rămânem în case ni se vor lua și drepturile pe care le avem deja, dacă nu protestăm, dacă nu suntem locale, ne vor trimite să facem Pride-ul la marginea orașului, așa cum au încercat să facă, ne vor spune că trebuie să ocupăm din ce în ce mai puțin spațiu, că nu contăm și că deranjăm. Și e important să deranjăm!”
”Trăiește-ți viața cu bunătate!”
Printre participanți, mulți străini. Din Olanda, Israel, Brazilia sau Honduras. Natalia și Criss și-au pictat fețele în curcubeu și au ținut să vină și să se simtă bine alături de români în sărbătoarea diversității. „Faptul că nu mă simt în siguranță aici spune multe. Dacă aș fi fost în Paris, în Londra, în Amsterdam, m-aș simți diferit. Dar aici în București nu mă simt așa de în siguranță” a spus Criss. Amândoi și-au scris în zona gâtului mesajul care și-ar dori să-l transmită tuturor: „Trăiește-ți viața cu bunătate!”.
Pe urmele lor, vor păși astăzi, duminică, de Sfânta Maria, și membrii Noua Dreaptă. Sâmbătă jandarmii nu le-ar fi dat voie să se amestece printre cei de la Gay Pride, dar azi vor străbate Calea Victoriei.