Kremlinul asigura în trecut că nu urmăreşte divizarea Ucrainei, menţionează în acest context RBC, cândva un site liberal, în prezent subordonat Kremlinului.
Medvedev, care în prezente este vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, evaluează viitorul Ucrainei după actualul conflict şi prezintă trei scenarii de desfăşurare a evenimentelor, dar în fiecare dintre ele Ucraina ar urma să „dispară” în forma actuală şi să înceteze să mai existe ca stat independent.
Cele 3 scenarii ale lui Medvedev
Primul presupune că o serie de ţări din Uniunea Europeană, pe care nu le nominalizează de această dată, să preia controlul asupra vestului Ucrainei. Într-o postare în luna aprilie, Medvedev, un aliat de bază al preşedintelui rus Vladimir Putin, propunea Poloniei, Ungariei şi României împărţirea Ucrainei.
În acest caz va rămâne „un fel de teritoriu ucrainean al nimănui” care se va proclama drept „succesorul fostei Ucraine” şi îşi va declara intenţia de a recupera teritoriile pierdute în urma anexării acestora de către Rusia şi dorinţa de a adera la UE şi NATO.
Atunci, potrivit lui Medvedev, conflictul va reizbucni şi va deveni unul permanent, „cu ameninţarea să se transforme într-un al treilea război mondial în toată regula”.
Cea de-a doua variantă, potrivit lui Medvedev, arată astfel: Ucraina „dispare în procesul împărţirii între Rusia şi o serie de state UE”, după care „se formează guvernul Ucrainei” într-una dintre ţările europene.
În acest caz, în opinia sa, riscul reizbucnirii conflictului pe scară largă este unul moderat.
În cel de-al treilea scenariu, expus de Medvedev, regiunile de vest ale Ucrainei se alipesc la ţări ale UE, în timp ce regiunile din centrul ţării şi „unele regiuni fără stăpân” aderă de bună voie la Rusia.
Acest rezultat ar „pune capăt conflictului cu garanţii suficiente că nu va fi relansat într-o perspectivă mai lungă de timp”, scrie Medvedev.
Potrivit acestuia, Moscova „s-ar putea să se mulţumească temporar cu a doua variantă, dar avem nevoie de a treia”.
Astfel, scenariul „provizoriu” acceptabil pentru Rusia ar însemna ca Ucraina să fie complet împărţită între Rusia şi ţările UE.
Este „evident pentru toată lumea” că nu există alte scenarii realiste, susţine Dmitri Medvedev, care declară că Ucraina este un „stat pe moarte”.
În acest context, RBC aminteşte că, în 2010, pe vremea când Dmitri Medvedev era preşedinte (2008-2012), el numea Ucraina şi Rusia ca fiind două ţări foarte apropiate şi invita ca „relaţiile cu Kievul să fie ridicate de la nişte relaţii obişnuite la unele de parteneriat”, subliniind necesitatea de a „reanima” cooperarea ruso-ucraineană.
Mai mult, RBC notează că, imediat după trimiterea trupelor în Ucraina în februarie 2022, Kremlinul asigura că nu îşi propune împărţirea Ucrainei şi că nici nu poate fi vorba de ocuparea teritoriului ucrainean de forţele ruse.
În septembrie trecut, Rusia a anexat patru regiuni ucrainene parţial ocupate – Luhansk, Doneţk (est), Zaporojie şi Herson (sud), pe lângă peninsula Crimeea anexată în 2014.
Medvedev: Negocierile cu Ucraina sunt „imposibile” atâta timp cât Zelenski este la putere
Orice conflict se poate încheia în urma unor negocieri, dar atâta timp cât guvernul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski este la putere nu va fi posibilă nicio discuție cu Kievul, a mai susținut vineri Dmitri Medvedev, în timpul unei vizite în Vietnam, potrivit agenției oficiale de presă TASS, preluată de CNN.
„Atâta timp cât actualul regim și clovnul Zelenski sunt la putere la Kiev, negocierile vor fi imposibile”, a declarat Medvedev, adăugând că la un moment dat va trebui negociat un acord.
„Totul se termină întotdeauna cu negocieri. Acest lucru este inevitabil, dar atâta timp cât acești oameni sunt la putere, poziția Rusiei nu se va schimba în ceea ce privește negocierile”, a mai spus Medvedev.
Medvedev a continuat spunând că merită să fie cântărite toate propunerile de pace care vizează încheierea conflictului din Ucraina propuse de diferite țări.
„În ceea ce privește planurile de pace propuse, toate ar trebui luate în considerare”, a spus Medvedev, comentând planurile propuse de China și de alte țări.
Planul de pace al Chinei și pretenția de neutralitate a acestei țări au fost subminate de refuzul Beijingului de a recunoaște natura conflictului, precum și de sprijinul diplomatic și economic acordat Moscovei, notează CNN. Oficialii chinezi au declarat în repetate rânduri că trebuie să se țină cont de preocupările „legitime” de securitate ale tuturor țărilor și au acuzat NATO și SUA că alimentează conflictul din Ucraina.
Foto: Profimedia Images
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina