În același timp, Kuleba i-a îndemnat pe aliații Kievului să continue să furnizeze forțelor armate ucrainene sprijinul necesar pentru ca acțiunile ofensive de pe teren să aibă succes.
Declarațiile șefului diplomației ucrainene, făcute într-un interviu acordat Axel Springer, compania care editează Politico și Bild, vin în contextul în care contraofensiva Kievului încearcă să obțină un progres major. The Washington Post a relatat joi că serviciile americane de informații apreciază că ofensiva ucraineană nu va reuși să atingă un obiectiv-cheie: cucerirea orașului Melitopol din sud-estul țării, un centru logistic strategic al forțelor ruse.
„Luăm astfel de comentarii cu calm”, a declarat Kuleba, în interviu. „Potrivit unor oficiali, generali și analiști neidentificați, Ucraina ar fi trebuit să înceteze să mai existe în decurs de trei până la zece zile în februarie 2022”, când Rusia a lansat invazia, a spus ministrul de externe.
„Ei se așteaptă acum ca Ucraina să nu fie capabilă să își recupereze rapid întregul teritoriul”, a adăugat el. „Acest lucru demonstrează că până și cei care se îndoiesc devin mai plini de speranță odată cu trecerea timpului”, a apreciat șeful diplomației ucrainene.
Anterior în cursul acestei săptămâni, forțele ucrainene au reușit să elibereze satul Urojaine, un punct esențial din regiunea Donețk, extinzându-și asaltul asupra liniilor ruse de apărare de pe frontul sudic. Dar armata ucraineană are mari probleme să avanseze, în special pe frontul de est, în condițiile în care se confruntă cu zone masiv minate.
„Analiștii ar trebui să fie mai prudenți în previziunile și estimările lor de mare anvergură”, a mai declarat Kuleba, în interviu.
„Nu trebuie să dovedim nimic; succesul nostru îi va răsplăti pe optimiști, în timp ce va ruina reputația celor care se îndoiesc”, a adăugat el.
„Ceea ce avem nevoie, totuși, este (să primim) mai multe capabilități cu rază lungă de acțiune pentru a obține mai multe rezultate pe termen scurt”, a subliniat Kuleba.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a aflat sâmbătă în Suedia pentru a purta discuții despre astfel de capabilități militare – mai exact despre avioanele suedeze de luptă Gripen. Vizita din Ucraina a liderului ucrainean a venit după ce vineri s-a aflat că Olanda și Danemarca au primit aprobarea din partea SUA pentru a trimite Kievului avioane de luptă F-16.
Unele echipamente militare cu rază lungă de acțiune sunt au fost fie promise, fie trimise deja sau se află pe drum spre Ucraina, notează The Kyiv Independent.
Piloții ucraineni au început să se antreneze pe avioanele de vânătoare F-16 fabricate în SUA și au efectuat teste pe avioanele suedeze Gripen. Între timp, Ucraina continuă să facă presiuni asupra Germaniei și SUA pentru a-i furniza sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune, cum ar fi Taurus și ATACMS.
Sistemele de rachete de croazieră Taurus, produse de Germania, și sistemele ATACMS, de fabricație americană, au o rază de acțiune mai mare decât sistemele echivalente franceze SCALP și cele britanice Storm Shadow, pe care Londra și Parisul le-au livrat deja Ucrainei.
Foto: Profimedia Images
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina
DMV75 • 20.08.2023, 22:29
@Moderatorilor Libertatea. Unde in postarea mea ati gasit limbaj vulgar sau jignitor? CERȘETÓR, -OÁRE, cerșetori, -oare, s. m. și f. Persoană care cere de pomană. [Var.: cerșitór, -oáre s. m. și f.] – Cerși + suf. -tor. Nu fac acest lucru ucrainienii? Cerand tuturor arme, echipamente, bani? Si niciodata multumiti de ceea ce primesc?