Procuroarea de ședință a DNA și-a susținut în sala de judecată contestația în anulare formulată încă din decembrie 2018, în dosarul „Gala Bute”. Completul care a decis condamnarea Elenei Udrea la 6 ani de închisoare a fost nelegal constituit, pentru că „unul dintre judecători (președintele completului – n.r.) nu a fost desemnat prin tragere la sorți”, a explicat reprezentanta DNA.

Deși admiterea contestației înseamnă rejudecarea apelului, și deci lungirea procesului, procuroarea anticorupție, chiar în pledoaria sa, a subliniat că există riscul de prescriere a faptelor de care este acuzat unul dintre inculpați, iar în cazul altuia, termenul de prescripție s-a și împlinit. 

Reprezentanta DNA a subliniat și că statul nu mai poate recupera prejudiciul de peste 730.000 de lei de la firma lui Rudel Obreja, Euro Box Promotion SRL (fosta Europlus Computers SRL), întrucât aceasta a intrat în faliment.

Prin urmare, a conchis procuroarea, „DNA cere admiterea contestației în anulare și desființarea deciziei pronunțate în apel”.   

„Și mai departe?”, a insistat președinta completului, judecătoarea Hermina Iancu. „Atât. Eu altceva nu am găsit scris în dosar”, a răspuns procuroarea DNA.

De ce a lipsit Elena Udrea de la proces

„Am fost pus într-o situație delicată de argumentele DNA, pentru că procurorul nu a mers până la capăt cu logica”, a replicat avocatul fostului ministru Ion Ariton. A fost singurul din sală care a cerut respingerea contestației în anulare, argumentând că clientul lui a fost achitat și pe fond, și în apel. 

În 2018, când a formulat contestația în anulare, DNA spera să obțină pedepse mai mari, dar și condamnarea fostului ministru, a explicat ulterior, pentru Libertatea, avocatul acestuia.

În sala de judecată, apărătorii celorlalți inculpați au pledat în consens cu procurorul DNA, cerând admiterea contestațiilor și rejudecarea apelului. Tudorel Toader, unul din cei trei avocați ai Elenei Udrea, a precizat că „hotărârea Curții de Justiție Europene se adresează mai mult legiuitorului și nu este aplicabilă în acest caz”.

„Ce se aplică? Decizia Curții Constituționale a României sau hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene? Ultima nu se poate aplica”, a susținut și avocatul lui Rudel Obreja.

Ultimul cuvânt l-au avut contestatorii inculpați prezenți în sala de judecată, iar ei au cerut rejudecarea. Elena Udrea a lipsit și la acest termen, anunțând, prin avocat, că a fost întoarsă din drum de un telefon primit de la grădiniță, prin care i s-a comunicat că fetița ei e bolnavă și că trebuie să vină să o ia.

După terminarea ședinței de judecată, instanța a anunțat că va pronunța sentința în data de 7 aprilie.

„Dacă se va admite contestația în anulare, o să fie rejudecat apelul. Dacă nu, Elena Udrea trebuie să execute pedeapsa de 6 ani de închisoare”, a explicat pentru Libertatea Tudorel Toader.

Acuzațiile DNA în dosarul „Gala Bute”

Potrivit procurorilor DNA, care au finalizat rechizitoriul în aprilie 2015, Elena Udrea a hotărât organizarea Galei Bute din 2011, după discuții cu președintele FR Box, Rudel Obreja. Ulterior, ea le-a cerut subordonaților din Ministerul Dezvoltării să găsească soluții pentru finanțarea meciului, „urmărind obţinerea unor beneficii electorale, prin asocierea imaginii sale cu cea a lui Lucian Bute”.

DNA susține că „sumele obținute de Udrea au intrat fie nemijlocit în patrimoniul ei (în numerar ori prin plata unor bunuri și servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de ea (organizația București a unui partid și Rudel Obreja)”.

Udrea a fost acuzată și condamnată pentru 3 infracțiuni de luare de mită, abuz în serviciu și tentativă la folosirea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene.

Gazeta Sporturilor a publicat în 2011 o serie de investigații despre neregulile privind organizarea evenimentului sportiv finanțat din fonduri europene, nereguli semnalate de jurnaliști încă din faza de pregătire a galei de box. 

Condamnările inițiale din dosarul „Gala Bute”

În iunie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunțat condamnările definitive în acest dosar: 

● Elena Udrea, fost ministru al dezvoltării – 6 ani de închisoare

● Rudel Obreja, fost președinte FR Box – 5 ani de închisoare;

● Tudor Breazu, asistent personal al Elenei Udrea – 3 ani de închisoare;

● Ana-Maria Topoliceanu, fosta şefă a CNI – 3 ani de închisoare cu suspendare;

● Ştefan Lungu, fost consilier al ministrului Elena Udrea – 1 an şi 6 luni de închisoare cu suspendare;

● Dragoş Botoroagă, om de afaceri din Petroșani – 2 ani şi 6 luni de închisoare cu suspendare;

● Gheorghe Nastasia, fost secretar de stat în MDRT – 4 ani de închisoare cu suspendare;

● Ion Ariton, fost ministru al economiei –  achitat.

Udrea a primit decizia de condamnare în Costa Rica, unde fugise împreună cu Alina Bica, fosta şefă a DIICOT. 

În octombrie 2018, ambele au fost reţinute, în baza unor mandate Interpol, emise la cererea României. O lună mai târziu, CCR a decis că, la nivelul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, completurile de 5 judecători, deci și cel care o condamnase pe Udrea, au fost nelegal constituite. 

Udrea, Obreja şi Breazu au atacat decizia de condamnare cu contestaţii în anulare, iar în decembrie 2018, ÎCCJ le-a admis în principiu, dispunând suspendarea executării pedepsei. 

Judecătorii  ÎCCJ au fost de acord, în aprilie 2019, cu cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care, la finalul anului trecut, a decis că judecătorii naționali pot lăsa neaplicate, fără riscul de a fi anchetați disciplinar, deciziile Curții Constituționale care contravin dreptului Uniunii Europene și prin care interesele financiare ale UE sunt lăsate neapărate.   

 
 

Urmărește-ne pe Google News