DNA precizează că, după epuizarea cercetărilor, la data de 14 iunie 2021, a fost dispusă soluția clasării în conformitate cu prevederile art. 16 alin. 1 lit. a („fapta nu există”) din Codul de Procedură Penală.
„Nici din constatarea tehnico-științifică, nici din controlul DLAF nu au rezultat indicii privind nerespectarea prevederilor legale în vigoare referitoare la procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică și nici cu privire la săvârșirea unor fapte de natură penală care să afecteze interesele financiare ale Uniunii Europene”, transmite DNA.
Considerentele pe care s-a întemeiat această soluție au avut la bază faptul că, în urma cercetărilor efectuate, fiind epuizate toate mijloacele probatorii, nu au rezultat probe certe și suficiente pentru a dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele pretins a fi săvârșite întrunesc condițiile de tipicitate ale infracțiunilor investigate.
DNA:
Sursa citată notează că dosarul lui Dan Barna a mai fost clasat o dată, pe 18 martie 2019, de către procurorii DNA Alba Iulia, însă pe 28 octombrie 2019, în campania prezidenţială, şeful interimar al DNA, procurorul Nistor Călin, a infirmat soluţia de clasare şi a dispus redeschiderea cazului.
De asemenea, în timpul campaniei prezidențiale din 2019, Dan Barna era acuzat de către jurnaliștii de la Rise Project de „fraude și conflicte de interese cu fonduri UE”. Ulterior, Departamentul pentru luptă antifraudă-DLAF și DNA anunțau verificări pentru firmele lui Dan Barna.
Ulterior, cele două dosare, cel de la Alba, redeschis, şi cel deschis ca urmare a articolelor Rise Project, au fost conexate, iar în urma cercetărilor s-a dispus clasare pe motiv că „fapta nu există”, pe 14 iunie 2021.