„Subliniem din nou nevoia României de a dispune de o structură de combatere a corupției, cu precădere la nivelurile cele mai înalte, care să fie eficientă, funcțională, specializată, înzestrată cu un grad înalt de independență operațională și cu resurse umane și tehnice pe măsură. Structura pe care o avem în vedere a fost deja creată încă din anul 2002 și funcționează de 20 de ani, aceasta fiind Direcția Națională Anticorupție”, se arată în comunicatul DNA.
Potrivit instituției conduse de Crin Bologa, în perioada în care a funcționat SIIJ, „niciun dosar de corupție în sistemul judiciar nu a mai fost trimis în judecată”, iar când DNA s-a ocupat de fapte de corupție, adică 2002-2018, a trimis în judecată 161 de magistrați, iar până în prezent au fost condamnați 117 magistrați.
A rupe din competența DNA un sector vital pentru societatea românească este de natură să fragmenteze lupta împotriva corupției la nivel înalt și mediu și să îi reducă eficiența.
Comunicat DNA:
Conform instituției, proiectul adoptat de Guvern privind desființarea Secției Speciale „nu reprezintă din păcate un progres în asigurarea eficienței combaterii corupției la un nivel înalt, nivel care, indubitabil, ar trebui să cuprindă și reprezentanții sectorului judiciar”.
„Soluția adoptată prin acest proiect vizează înlocuirea unei singure structuri, SIIJ, cu 16 structuri diferite din cadrul Ministerului Public, cu păstrarea competenței după calitatea persoanei, și nu după materie, a noilor procurori ce vor fi desemnați. Aceasta reprezintă practic o disipare a resurselor și competențelor de urmărire penală și o perpetuare a ne-specializării procurorilor care vor instrumenta cauze de corupție privind magistrați”, mai arată DNA.
Ieri, Guvernul a aprobat proiectul privind desfiinţarea SIIJ, proiect care urmează să intre acum în circuitul parlamentar pentru definitivare. Proiectul de lege prevede desființarea Secției Speciale, fără însă ca dosarele de corupție ale magistraților să se întoarcă la DNA.