3 comentariiCa urmare a decizie Înaltei Curții, DNA a anunțat că va sesiza Curtea de Justiție a UE pentru a stabili dacă decizia CCR și a Curții Supreme este în acord cu normele europene.
Prejudiciul estimat a dosarelor care vor fi închise se ridică la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totală a mitei și a traficului de influență se ridică la 150 milioane euro.
DNA subliniază că, în urma deciziei de marți, „magistrații vor fi nevoiți să constate încetarea proceselor penale și înlăturarea răspunderii penale pentru infracțiuni de corupție, asimilate corupției și având ca obiect fraudarea fondurilor europene”.
Dintre aceste 557 de cauze penale, 190 de dosare se află în faza urmării penale, iar 367 au fost deja înaintate instanțelor.
„În perioada în care au avut cauze penale în lucru, procurorii DNA au respectat prevederile legale în vigoare și au întocmit acte de întrerupere a prescripției răspunderii penale, conform Codului penal și Codului de procedură penală, începând din 1 februarie 2014 (data intrării in vigoare a noilor Coduri) și în conformitate cu Decizia nr. 297/2018 a CCR începând cu anul 2018 (de la data intrării în vigoare a Deciziei respective)”, subliniază DNA.
După decizia CCR, „procurorii DNA au întrerupt cursul prescripției numai ca urmare a întocmirii unor acte din categoria celor care se comunică suspecților și inculpaților”.
„Procurorii DNA vor fi consecvenți în dosarele în care se va invoca prescripția răspunderii penale și vor solicita sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a aprecia asupra concordanței deciziilor CCR, respectiv ICCJ cu normele europene și jurisprudența CJUE, care, printre altele prevăd obligația statului român de a cerceta și sancționa, într-o manieră efectivă, faptele de corupție și fraudarea fondurilor europene”, concluzionează DNA.
Printre numele grele de inculpați care pot scăpa de condamnare sau de acuzaţii, în urma prescrierii faptelor, se numără Elena Udrea, Ioana Băsescu, Bogdan Olteanu sau Mihai Chirica, dar lista este mult mai lungă.
Instanța Supremă a statuat marți că decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) privind prescrierea faptelor se aplică retroactiv, pe principiul legii penale mai favorabile.
Juriștii consultați de Libertatea au precizat că motivarea este foarte importantă și va influența multe dosare aflate pe rol, chiar și dosare deja judecate.
Conform acestora, Înalta Curte a stabilit că cel puțin din 2018 până în iunie 2022 nu a existat în Codul Penal posibilitatea întreruperii termenului de prescripție, ceea ce duce la închiderea multor dosare.