Fuga lui Sorin Oprescu și posibilitatea ca încă un politician sau om de afaceri să scape de pedeapsă au redeschis interesul public pentru cazul fostului primar. Din Grecia, Sorin Oprescu susține că dosarul său e o făcătură.
Citit din România, același caz e posibil să fi fost prea puțin cuprinzător, cred chiar magistrații, față de multiplele infracțiuni pe care fostul primar le-a comis. Asta se întreabă unul dintre judecătorii Curții de Apel București în motivarea condamnării lotului Oprescu. Nu prea puțină corupție, ci prea multă, o parte din ea rămasă în obscuritate.
„De la un ofițer SRI”
În mai 2019, Tribunalul București l-a condamnat în primă instanță pe Sorin Oprescu la 5 ani și 4 luni de închisoare.
Când a făcut apel la condamnare, considerând-o prea mică, „procurorul care a redactat motivele de apel a susținut în plus că inculpatul Oprescu Sorin ar fi avut informații certe că este filat de la un ofițer SRI”.
Asta a menționat în motivarea sa unul dintre judecătorii de la Curtea de Apel, instanța superioară unde a ajuns cazul.
Curtea de Apel i-a dat lui Oprescu 10 ani și 8 luni de închisoare. Toți cei trei judecători au apreciat că probele Parchetului anticorupție au fost substanțiale în privința mitei luate de primar.
Unul dintre judecătorii de la Curtea de Apel se oprește însă, în motivarea sa separată, la un episod neclarificat, apărut pe parcursul urmăririi penale.
Când ia mita, Oprescu îi atrage atenția că știe că oamenii îi sunt urmăriți
În septembrie 2015, dialogurile dintre Oprescu și directorul Popa, cel care îi livra banii, erau înregistrate audio și video.
Pe 2 septembrie 2015, chiar înainte de flagrantul delict în care Oprescu a fost prins luând mită, are loc o discuție între primarul Bucureștiului și Bogdan Popa. Cei doi vorbeau despre filajul lui „Grenadă”, iar Oprescu îi transmite lui Popa că „prima oară, a crezut că supravegherea este legată de Cămătari”. Conform interceptării, Oprescu spune că „a făcut demersuri” ca să afle despre ce este vorba, deoarece „îl interesa foarte tare”.
Când „a făcut demersuri”, Oprescu nu a rămas la această formă vagă. „Demersurile” au căpătat numele SRI. De la un angajat din Serviciul Român de Informații a aflat primarul că filajul nu vine de la legăturile șoferului lui cu „clanul Cămătarilor”, ci din altceva.
Cu trei zile înainte de momentul în care Oprescu a primit, acasă la el, în vila din Ciolpani, 25.000 de euro de la directorul Popa, primarul i-a reamintit lui Popa să nu mai vină cu Stanca, șoferul lui. Dialogul dintre cei doi este, de asemenea, înregistrat.
După ce a fost arestat, Sorin Oprescu a fost întrebat de judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul București de ce i-a cerut lui Popa să-l evite pe „Grenadă”. Politicianul a răspuns instanței că „i-a spus inculpatului Popa să nu mai vină cu STANCA CRISTIAN, deoarece un ofițer SRI îl întrebase dacă știe ceva de STANCA CRISTIAN, spunându-i că acesta ar putea avea probleme, recomandându-i să aibă grijă cu acesta”.
Momentul a fost consemnat în dosar și este reamintit de Curtea de Apel București, în motivarea condamnării definitive a lui Oprescu.
Stanca Cristian, cel poreclit „Grenadă”, șofer și om de încredere al primarului, era cu adevărat cercetat, avea și el să fie inculpat în același dosar de corupție și astăzi este în închisoare.
Pe înregistrare, Oprescu îi zice lui Popa că a primit informații că Stanca e filat și îi atrage atenția directorului să nu se mai apropie de el. Șoferul devenise vulnerabil, periculos pentru rețea.
„Infracțiune de favorizarea făptuitorului”
Când analizează în opinia sa separată aceste momente, magistratul de la Curtea de Apel se întreabă de ce, dacă au această înregistrare și au susținut ei înșiși că Oprescu ar fi fost ajutat de un ofițer SRI, procurorii nu au mers mai departe. De ce nu l-au identificat și urmărit penal pe ofițerul SRI?
„Surprinzător fiind pentru judecător că nu reiese că s-ar fi dispus vreo soluție de disjungere cu privire la o infracțiune de favorizarea făptuitorului”, scrie chiar judecătorul în motivare.
Dar cum ajunseseră informațiile de la SRI la Oprescu?
Oprescu spune că ofițerul SRI a venit în biroul lui de primar cu „o rugăminte pentru o problemă domestică”
În documentele procesului apare o declarație a lui Sorin Oprescu. Întrebat de procurori de ce se ferea de „Grenadă”, Oprescu a explicat că „înainte cu două, trei zile, la inculpat în birou a venit domnul Sasu cu o rugăminte domestică, însoţit de un prieten ofițer SRI care avea o rugăminte tot pentru o problemă domestică și l-au întrebat dacă ştie ceva de Grenadă, iar ofiţerul i-a spus că acesta ar putea avea probleme şi să aibă grijă”.
Cu mare probabilitate, Sasu este Alexandru Sassu, fostul director al TVR, amic cu Oprescu și decedat în 2021.
Imediat după ce fostul primar a fost arestat, Alexandru Sassu a recunoscut public prietenia lui cu Oprescu şi a mărturisit că „acum câteva zile am fost la el şi mi-a spus că ştie că este urmărit şi că sunt cu ochii pe el”, a declarat Alexandru Sassu, la România TV. Prin urmare, știind că „erau cu ochii pe el”, spunea Sassu, el era convins că Oprescu nu a luat mită, deci e nevinovat.
SRI nu a răspuns dacă știe ceva
În fața faptului că DNA nu a disjuns cercetarea către SRI, judecătorul de la Curtea de Apel se întreabă de ce nu există la dosar probe concrete. „Din studierea întregului material de urmărire penală nu rezultă nici măcar o probă că inculpatul ar fi știut că e în vizorul organelor de urmărire penală”, spune judecătorul aflat în minoritate. În schimb, tot acest magistrat scrie în motivare că ceilalți doi colegi ai săi din completul de la Curtea de Apel au fost de acord cu ceea ce Parchetul a susținut: că Oprescu a avut informații despre faptul că era investigat.
„Opiniile Parchetului au fost îmbrățișate în mare măsură și de ceilalți membri ai completului de judecată”, se încheie acest caz în motivarea judecătorului Curții de Apel.
Libertatea a întrebat SRI dacă Serviciul a cercetat circumstanțe sau angajați de-ai săi privitor la scurgeri de informații de la un cadru al Serviciului în favoarea primarului Sorin Oprescu, așa cum DNA a susținut că s-a întâmplat? Până la publicarea acestui articol, SRI nu a răspuns.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro