Acum trei luni, în timpul campaniei prezidențiale, liderul Dan Barna era acuzat de către jurnaliștii de la Rise Project de “fraude și conflicte de interese cu fonduri UE”. Imediat după publicarea anchetei, Departamentul pentru luptă antifraudă-DLAF și DNA anunțau verificări pentru firmele lui Dan Barna.
Dacă DLAF și-a asumat, la acel moment, o poziție publică, informația că Direcția Națională Anticorupție s-a autosesizat în cazul dezvăluirilor Rise Project despre Dan Barna s-a scurs pe surse în presă.
Potrivit surselor Libertatea, scurgerea de informații nu a plecat spre presă din partea procurorilor DNA, ci din Parchetul General.
Fiind un dosar in rem, DNA nu avea voie să transmită o astfel de știre, mai ales că momentul era unul cu mize electorale uriașe care putea influența competiția politică.
“Direcția Națională Anticorupție s-a autosesizat în cazul dezvăluirilor Rise Project despre Dan Barna, au declarat surse judiciare pentru G4Media.ro. Procurorii au deschis dosar penal in rem, cu privire la o posibilă faptă de fraudare a fondurilor europene. Altfel spus, la acest moment se cercetează faptele, nu anumite persoane. Surse apropiate anchetei au explicat pentru G4 media.ro că dosarul clasat de DNA structura teritorială Alba ar fi cuprins doar o mică parte din cele dezvăluite de Rise Project”, anunța, pe 21 octombrie 2019, G4Media.
La trei luni de la acel anunț, când nu mai există niciun fel de miză electorală, DNA a transmis către Libertatea că liderul Dan Barna „nu are calitate de suspect sau inculpat în vreun dosar penal instrumentat de procurorii DNA”.
Nici DLAF nu a avut mai multe de transmis în legătură cu ancheta sa, comunicatul de azi fiind identic cu ce transmitea către RISE acum trei luni.
“Departamentul pentru luptă antifraudă DLAF efectuează controale cu privire la modul în care au fost implementate proiectele la care faceți referire. În conformitate cu prevederile legale, Departamentul pentru luptă antifraudă DLAF va putea oferi mai multe informații numai după finalizarea investigațiilor”, a fost răspunsul DLAF la solicitarea Libertatea.
Beneficiarul proiectelor „SES-am deschide-te” şi „Punţi Comunitare” a fost Consiliul Judeţean Alba, iar beneficiarul proiectului „Biblioteca Bunelor Practici. Concept Inovator de Dezvoltare a Mediului Rural” a fost chiar firma lui Dan Barna. Proiectele au fost implementate în 2015.
Întrebat dacă a fost sunat, audiat sau contactat de procurori în acest timp, liderul Dan Barna a declarat că nu s-a mai întâmplat nimic de atunci.
Nici în perioada de campanie nu am fost contactat de vreo instituție a statului. Nici de atunci încoace nu am primit niciun fel de solicitare sau întrebare. Percepția mea e că a fost un spectacol mediatic.
Dan Barna, președinte USR:
„Nu am ce să comentez în plus, pentru că toată povestea am trăit-o de pe burtierele televiziunilor. Am auzit că s-a făcut o verificare și în cadrul Ministerului Fondurilor Europene și s-a ajuns la concluzia că nu a fost nimic în afara regulamentelor”, a continuat Dan Barna.
A fost afectat rezultatul alegerilor?
Cât de mult a contat acest dans al instituțiilor statului în timpul campaniei prezidențiale? Rugat să lămurească această dilemă, sociologul Barbu Mateescu crede că pierderea a fost aproape zero.
“Uitându-mă la sondajele din acea toamnă, pierderea netă e aproape egală cu zero. Evident că s-au pierdut votanți, dar votul util pe ultimele zile (“hai să opresc candidatul PSD de a ajunge în turul doi”) a dus la o echilibrare a situației. Evident că afirmația de mai sus depinde și de care sondaje folosim, dar reperul meu este o medie a sondajelor disponibile public. Ca observație un pic mai subiectivă, problema nu a fost scandalul, ci faptul că scandalul a fost singurul aspect incisiv și memorabil legat de campanie. În 2004, la un moment dat, Traian Băsescu a gafat, spunând că 20% din români sunt homosexuali. Dar nimeni nu a dat atenție gafei – atunci sau acum – întrucât campania lui generase foarte mult conținut prin comparație cu care gafa nu a avut impact”, a explicat sociologul Barbu Mateescu.
Foto: EPA
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro