Conform sursei citate, în rapoartele anterioare a fost menționat drept un semn de sustenabilitate faptul că DNA a continuat să înregistreze rezultate, în ciuda faptului că s-a confruntat cu o presiune puternică. Din acest motiv, Comisia Europeană a făcut o singură recomandare în cadrul obiectivului de referință referitor la combaterea corupției.
Parlamentul să fie responsabil
„Recomandarea se referă la responsabilizarea Parlamentului în deciziile sale referitoare la cererile din partea organelor de urmărire penală, de a autoriza măsuri preventive, cum ar fi percheziții sau arestări, și la cereri de autorizare a anchetării parlamentarilor, atunci când aceștia ocupă sau au ocupat funcția de ministru (…). Concret, raportul recomandă adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor, pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție”, se precizează în comunicat.
DNA reamintește că, în acest an, a înaintat către Parlament trei cereri de încuviințare a urmăririi penale, pentru presupuse fapte de corupție, în cazul unor miniștri și foști miniștri care sunt și parlamentari, însă toate au fost respinse.
Diminuarea luptei anticorupție reprezintă un regres
„În raportul anterior, publicat în luna ianuarie 2017, Comisia a arătat clar că slăbirea sau diminuarea domeniului de aplicare a corupției ca infracțiune sau provocările majore la adresa independenței și eficienței activității de urmărire penală ori trimitere în judecată a infracțiunilor de corupție ar constitui un regres”, se mai menționează în comunicat.
DNA subliniază, totodată, că raportul MCV constată, în prezentarea generală, că progresul și rezultatele bune ale instituțiilor judiciare în lupta împotriva corupției au fost puse sub semnul întrebării de anumite evenimente, cum ar fi OUG 13 sau propunerile de modificare a legilor Justiției inițiate în luna august, precum și faptul că fenomenul criticării sistemului judiciar și a deciziilor instanțelor rămâne o problemă importantă în dezbaterea publică.