DNA, cale extraordinară de atac împotriva deciziei prin care Elena Udrea și Ioana Băsescu au scăpat de condamnările la închisoare

Demersul DNA vine în urma deciziei deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), prin care instanțele din România au posibilitatea de a nu aplica hotărârile CCR și ÎCCJ privind prescripția, în cazurile de corupție, fraudă cu fonduri europene, evaziune și contrabandă, scrie G4Media.

Mai exact, CJUE spune că „instanțele naționale sunt obligate, în principiu, în conformitate cu aceste dispoziții, să lase neaplicată” decizia instanței supreme privind prescripția, „în măsura în care această decizie permite invocarea prescripției răspunderii penale, în temeiul efectelor deciziilor Curții Constituționale, ca lege penală mai favorabilă, în cazuri de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii și, prin urmare, amplifică riscul sistemic de impunitate pentru astfel de infracțiuni”.

Acuzațiile DNA la adresa Ioanei Băsescu și Elenei Udrea

În martie 2021, Curtea de Apel Bucureşti a condamnat-o pe Elena Udrea la 8 ani de închisoare. Fostul ministru al dezvoltării regionale și turismului e acuzat pentru instigare la luare de mită și spălare de bani. 

Ioana Băsescu a primit o pedeapsă de 5 ani de închisoare, pentru instigare la delapidare și instigare la spălare de bani. 

Recomandări

„Regizorul morţii”: Povestea lui Sergiu Bahaian, afaceristul care a comandat uciderea a trei oameni. Doi dintre ei au fost îngropaţi de vii

În luna iulie 2023, după șase ani de procese și cinci luni de deliberări, ÎCCJ a decis că procesul penal a încetat, după ce faptele s-au prescris.

ÎCCJ a menţinut însă dispoziţia de confiscare specială de la Elena Udrea a sumelor de 691.029,63 de lei, 918.864 de lei şi 305.118 lei, dar şi măsurile asigurătorii dispuse în cauză de DNA cu privire la bunurile mobile şi imobile aflate în proprietatea Elenei Udrea şi, respectiv, a Ioanei Băsescu.

Procesul a durat 6 ani 

DNA a trimis dosarul în instanță în mai 2017. În rechizitoriu se arată că „în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală”. 

Procurorii spun că „legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela, la acea dată ministru al dezvoltării regionale și turismului. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare”.

Recomandări

George Simion, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „Îi curățăm direct dacă le dau numele” | EXCLUSIV

DNA mai precizează, în actul de acuzare, că remiterea foloaselor infracţionale a fost ascunsă prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă.

Urmărește-ne pe Google News