La ultimul termen al procesului Gala Bute, cel din 4 aprilie, procurorul pledant a susținut în fața completului, în consens cu avocații și inculpații, admiterea contestației în anulare a celor condamnați pentru corupție. Asta ar înseamna desființarea sentinței și rejudecarea apelului. 

Astăzi, 6 aprilie, într-o precizare trimisă către redacția Libertatea, Direcția Națională Anticorupție, a anunțat că solicită judecătorilor de la Înalta Curte să aplice decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene sau să respingă toate contestațiile în anulare formulate în procesul „Gala Bute”. 

DNA spune că, de fapt, asta a fost și poziția procurorului de ședință, numai că, „În susținerea acestei poziții, pentru evitarea oricăror neclarități” au trimis concluzii în scris și către instanță. 

Ziarul Libertatea rămâne ferm pe ceea ce a relatat din sală: procurorul a cerut altceva, ceea ce însăși instanța și avocații au reținut, și anume reluarea procesului de la apel. Iar faptul că DNA spune că a simțit nevoia ca, pentru apărarea interesului public în cauză, să trimită concluzii scrie la instanță ”pentru evitarea oricăror neclarități” este o confirmare.

De altfel, într-un răspuns către G4Media, care s-a interesat și el de subiect, DNA a răspuns că a cerut rejudecarea pentru că speră la pedepse mai mari. Apoi, în răspunsul către Libertatea DNA spune că n-a mai cerut rejudecarea, ci păstrarea pedepselor și că a făcut-o în scris.

Avocatul Tudorel Toader explică interesul clientei sale

Tudorel Toader, fostul ministru al justiției, în prezent avocat al Elenei Udrea, a explicat care este miza din acest proces. 

„Dacă se va admite contestația în anulare, o să fie rejudecat apelul. Dacă nu, Elena Udrea trebuie să execute pedeapsa de 6 ani de închisoare”, a spus Tudorel Toader.

Momentul de luni, în care procuroarea DNA a cerut practic desființarea deciziei prin care Elena Udrea a fost condamnată definitiv la 6 ani de închisoare cu executare, a fost relatat de Libertatea. 

Pleodaria procurorului a fost speculată, imediat și firesc, de apărătorii inculpaților, care au precizat în luărilor lor de cuvânt că susțin punctul de vedere al Parchetului, respectiv contestația în anulare.

Începută în 2018, judecarea contestațiilor în anulare a fost suspendată în așteptarea decizie CJUE, care prevede că „dreptul Uniunii se opune aplicării unei jurisprudențe a Curții Constituționale care conduce la anularea hotărârilor pronunțate de completuri de judecată nelegal compuse, în măsura în care se creează un risc sistemic de impunitate a faptelor care constituie infracțiuni grave de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție”.

Înalta Curte a anunțat că va decide joi, 7 aprilie, ce se întâmplă cu procesul în care Elena Udrea a fost condamnată definitiv la 6 ani de închisoare.

Acuzațiile DNA în dosarul „Gala Bute”

Cazul Gala Bute este un dosar de corupție pe bani din buget și pe bani europeni. 

Două milioane de euro bani publici au fost cheltuiți discreționar, și cu avantaje pentru diverse persoane, inclusiv pentru ministrul Elene Udrea, a scris inițial ”Gazeta Sporturilor” în 2011 și a decis definitiv instanța în 2018.

Mai exact, potrivit procurorilor DNA, care au finalizat rechizitoriul în aprilie 2015, Elena Udrea a hotărât organizarea Galei Bute din 2011, după discuții cu președintele FR Box, Rudel Obreja. Ulterior, ea le-a cerut subordonaților din Ministerul Dezvoltării să găsească soluții pentru finanțarea meciului, „urmărind obţinerea unor beneficii electorale, prin asocierea imaginii sale cu cea a lui Lucian Bute”.

DNA susține că „sumele obținute de Udrea au intrat fie nemijlocit în patrimoniul ei (în numerar ori prin plata unor bunuri și servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de ea (Organizația București a unui partid și Rudel Obreja)”.

Udrea a fost acuzată și condamnată pentru 3 infracțiuni de luare de mită, abuz în serviciu și tentativă la folosirea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene.

Gazeta Sporturilor a publicat începînd cu 2011 o serie de investigații despre neregulile privind organizarea evenimentului sportiv finanțat din fonduri europene, nereguli semnalate de jurnaliști încă din faza de pregătire a Galei de box. 

Udrea și Băsescu, kompromat la adresa ziariștilor de investigație

Investigația jurnalistică a durat ani de zile, stîrnind furia nu doar a Elenei Udrea, ci și a președintelui de atunci al României, Traian Băsescu. Au început împotriva ziariștilor de investigații acțiune pe care organizațiile de protecție a media le-au numit ”acțiuni de kompromat”.

În iunie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunțat condamnările definitive în acest dosar: 

● Elena Udrea, fost ministru al dezvoltării – 6 ani de închisoare

● Rudel Obreja, fost președinte FR Box – 5 ani de închisoare;

● Tudor Breazu, asistent personal al Elenei Udrea – 3 ani de închisoare;

● Ana-Maria Topoliceanu, fosta şefă a CNI – 3 ani de închisoare cu suspendare;

● Ştefan Lungu, fost consilier al ministrului Elena Udrea – 1 an şi 6 luni de închisoare cu suspendare;

● Dragoş Botoroagă, om de afaceri din Petroșani – 2 ani şi 6 luni de închisoare cu suspendare;

● Gheorghe Nastasia, fost secretar de stat în MDRT – 4 ani de închisoare cu suspendare;

● Ion Ariton, fost ministru al Economiei –  achitat.

Ce a decis CCR, ce a decis Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Udrea a primit decizia de condamnare în Costa Rica, unde fugise împreună cu Alina Bica, fosta şefă a DIICOT. 

În octombrie 2018, ambele au fost reţinute, în baza unor mandate Interpol, emise la cererea României. 

O lună mai târziu, CCR a decis că, la nivelul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, Completurile de 5 judecători, deci și cel care o condamnase pe Udrea, au fost nelegal constituite. 

Udrea, Obreja şi Breazu au atacat decizia de condamnare cu contestaţii în anulare, iar în decembrie 2018, ÎCCJ le-au admis în principiu, dispunând suspendarea executării pedepsei. 

Judecătorii  ÎCCJ au fost de acord, în aprilie 2019, cu cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene care, la finalul anului trecut, a decis că judecătorii naționali pot lăsa neaplicate, fără riscul de a fi anchetați disciplinar, deciziile Curții Constituționale care contravin dreptului Uniunii Europene și prin care interesele financiare ale UE sunt lăsate neapărate.   

 
 

Urmărește-ne pe Google News