ComenteazăConcret, notează Direcția, procurorii participanți au respins în unanimitate propunerile lui Toader privind trecerea Inspecției Judiciare în subordinea Ministerului Justiției, pentru că este de natură să aducă atingere independenței magistraților, modificarea nejustificată a regimului actual referitor la răspunderea materială a judecătorilor și procurorilor în caz pe motiv că legislația actuală cuprinde suficiente prevederi privind răspunderea magistraților în caz de rea – credință, iar propunerea ministerului este neclară cu privire la condițiile răspunderii și pentru că nu există notă de fundamentare sau analiză din care să rezulte că actuala legislație privind răspunderea magistraților trebuie modificată.
Procurorii DNA se opun, unanim, și înființării unei Direcții specializate, în cadrul Ministerului Public, pentru efectuarea urmăririi penale în cazul infracțiunilor săvârșite de către magistrați pentru că ministrul Justiției nu a prezentat vreo justificare concretă privind o astfel de necesitate, introducerii unor condiții privind vârsta minimă de 30 de ani și cel puțin 5 ani de activitate efectivă pentru candidații la Institutul Național al Magistraturii, pe motiv că această propunere nu corespunde realităților sociale și va îngreuna recrutarea unui număr suficient de viitori magistrați bine pregătiți și integri.
Corpul profesional al Direcției se mai opune, tot, unanim introducerii condiției de 15 ani vechime efectivă în funcția de procuror, pentru promovarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, propunere considerată ca excesivă în raport de structura actuală a corpului de magistrați și de experiența necesară pentru exercitarea acestei funcții.
Procurorii atrag atenția că trebuie remarcat că vechimea propusă pentru funcția de procuror general este de doar 10 ani.
Magistrații s-au mai opus și propunerii ca privind plata judecătorilor și procurorilor în funcție de postul pe care își desfășoară activitatea efectivă pe motiv că această prevedere lipsește de conținut conceptul promovării pe loc.
Procurorii au respins, în majoritate, procedura de numire în funcțiile de conducere la Ministerul Public, cu privire la care sistemul judiciar a propus o procedură similară celei pentru numirea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, majorarea vechimii la opt ani în funcția de procuror, pentru a putea fi numiți în cadrul DIICOT și DNA, pentru că nu se bazează pe o analiză a experienței în domeniul resurselor umane dobândită pe parcursul funcționării celor două structuri specializate și nu corespunde unei nevoi constatate de conducerea acestora, majorarea vechimii necesare pentru promovare la șapte ani vechime efectivă în funcția de procuror pentru promovarea la parchetul de pe lângă tribunal și de zece ani pentru promovarea la parchetul de pe lângă curtea de apel, pe motiv că aceste termene au fost stabilite în mod arbitrar și nu corespund atribuțiilor concrete pe care le presupun aceste funcții.
Procurorii DNA se mai opun reglementării care spune că infirmarea soluțiilor adoptate de procuror și pentru motive de netemeinicie, nu doar nelegalitate, pe motiv că va limita independența funcțională a procurorilor, trecerii de pe funcția de procuror pe cea de judecător și invers numai la nivel de judecătorie sau parchet de pe lângă judecătorie, pentru că nu ia în considerare gradul profesional obținut pe baza unor examene de către magistrați sau separarea competențelor decizionale referitoare la cariera magistraților, în lipsa unor precizări concrete cu privire la conținutul acestei măsuri, pentru că poate nesocoti statutul constituțional al magistraturii.
Ce admit procurorii DNA
Majoritatea procurorilor participanți au votat pentru propunerile referitoare la prelungirea mandatelor de conducere la 4 ani, propunere care nu se aplică și la mandatele în curs, precum și eliminarea posibilității reîncadrării pensionarilor în funcția de judecător sau procuror la instanțele și parchetele unde au funcționat până la data pensionării.
Față de restul propunerilor conținute în prezentarea PowerPoint afișată pe site-ul Ministerului Justiției, procurorii nu și-au exprimat votul pentru că, fie acestea nu vizează în mod direct activitatea lor, fie au un caracter ambiguu și nu pot fi supuse unei analize riguroase.