Doar 17% dintre primarii Europei sunt femei. Cum arată situația la nivel de consilii locale și regionale

Femeile reprezintă doar 17% dintre primarii localităților și doar o treime dintre membrii consiliilor locale și regionale din Europa, atrage atenția șeful Comitetului European al Regiunilor, Apostolos Tzitzikostas, în interviul pentru site-ului TheMayor, specializat în problematica comunităților locale.

Instituția condusă de Tzitzikostas reunește 1 milion de aleși locali și regionali din Europa, reprezentând interesele comunităților locale și regionale pe lângă instituțiile europene.

Potrivit șefului CER, „pandemia de COVID-19 a evidențiat și exacerbat inegalitățile și discriminările din societate, lovind mai puternic comunitățile marginalizate, atât în ceea ce privește decesele, cât și din punct de vedere economic și social. Femeile au fost, de asemenea, mai afectate decât bărbații, deoarece au reprezentat majoritatea lucrătorilor din sectoarele sănătății și îngrijirii”.

Fiind cele mai apropiate de cetățeni, autoritățile locale și regionale trebuie să preia conducerea în promovarea egalității de șanse și protejarea grupurilor vulnerabile și a minorităților. Aceasta înseamnă, de asemenea, îmbunătățirea reprezentării politice a femeilor și a minorităților etnice și a altor minorități la nivel local și regional.

Apostolos Tzitzikostas, șeful CER:

Recomandări

Fanta românească e mai scumpă și mai proastă decât cea din Italia: mai puțin suc de portocale, dar mai multe arome și coloranți | Experiment Libertatea

Potrivit datelor din 2019 ale Băncii Mondiale, femeile reprezentau 51,1% din totalul populației Uniunii Europene.

La București, ponderea femeilor în Consiliul General e sub o treime

Bucureștiul stă mai prost decât media europeană de o treime prezență a femeilor în consiliile locale, indicată de oficialul european. Și asta pentru că în acest mandat, în Consiliul General, sunt doar 16 femei din 55 de consilieri, adică 29%. În plus, Primăria Capitalei este condusă de trei bărbați: primarul general și doi viceprimari.

În ceea ce privește sectoarele, o singură femeie a fost aleasă primar – Clotilde Armand, la sectorul 1, restul fiind bărbați.

„Trăim într-o stare de urgență climatică”

Combaterea discriminării femeilor și grupurilor vulnerabile e una dintre provocările importante cu care se confruntă Europa în recuperarea post-pandemie. Iar revenirea din criză trebuie să țintească reducerea poluării, creșterea gradului de digitalizare și investiții în toate regiunile, susține șeful CER.

„Cred că este important să subliniem că impactul social și economic al pandemiei de COVID-19 este de o magnitudine fără precedent. Cu toate acestea, nu trebuie să uităm că trăim într-o stare de urgență climatică. Prin urmare, este crucial să înțelegem că Acordul verde european, care este strategia de creștere a UE pentru a ajunge la neutralitatea climei până în 2050, este o oportunitate istorică de a ne recupera din criza socio-economică”, adaugă Apostolos Tzitzikostas în interviul amintit.

Recomandări

Despre mitul „conflictului milenar” dintre români și maghiari, cu istoricul Sorin Mitu: „Comparați ce au făcut unii cu ceilalți englezii și irlandezii sau evreii și arabii”

Tranziția verde nu va avea succes decât dacă sunt implicate pe deplin guvernele locale și regionale. Este nevoie de măsuri precum reducerea poluării, reducerea și reciclarea deșeurilor, până la creșterea durabilității mobilității caselor noastre. Iar schimbarea  de care avem nevoie începe la nivel local, în comunități, afirmă Tzitzikostas.

O altă țintă a redresării post-pandemie trebuie să fie digitalizarea, susține
Tzitzikostas.

Criza de COVID-19 a demonstrat în mod clar nevoia de infrastructuri digitale mai mult ca oricând. Cu toate acestea, digitalizarea serviciilor publice în regiunile și orașele noastre era deja o tendință înainte de COVID-19

Apostolos Tzitzikostas, președinte Comitetul European al Regiunilor:

1.800 de miliarde de euro pentru recuperare

„Avem nevoie de o recuperare corectă, digitală și ecologică”, spune pe final Apostolos Tzitzikostas, făcând trimitere și la cele 1.800 de miliarde de euro puse la bătaie de UE prin viitorul buget european și Planul de recuperare.

Recomandări

Nati Meir, condamnat la 11 ani de închisoare, adus în România. Autoritățile din Grecia au admis predarea sa

„Răspunsul Europei la pandemie a fost unul foarte pozitiv, în ciuda unor întârzieri și greșeli la început. Pentru a combate criza de sănătate, socială și economică, Uniunea Europeană a lansat cel mai mare program de investiții și sprijin din istoria sa. Viitorul buget european și Planul de recuperare vor pune la dispoziție 1.800 de miliarde de euro, care trebuie investite în toate regiunile UE, în orașe și sate pentru a relansa economia, a păstra joburile, a susține afacerile și pentru a întări sistemele de sănătate”, a spus acesta.

Urmărește-ne pe Google News