Dobânda pentru creditele ipotecare nu va depăşi de 2,5 ori dobânda de referinţă a BNR; Vot în comisia economică din Senat

„Plafonarea dobânzilor efective anuale, am stabilit şi s-a votat ca dobânda pentru creditele ipotecare să nu depăşească de 2,5 ori dobânda de referinţă a Băncii Naţionale. Astăzi dobânda BNR fiind de 2,25, asta înseamnă ca dobânda maximă care poate fi percepută pentru creditele ipotecare ajunge undeva la 5,4%”, a afirmat senatorul, unul dintre iniţiatorii propunerii legislative pentru modificarea şi completarea OG 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar.

Dobânda maximă care poate fi percepută la creditele de consum nu poate depăşi mai mult de 18%

În urma votului din comisie, dobânda maximă care poate fi percepută la creditele de consum nu poate depăşi mai mult de 18%.

„Am luat aici ca referinţă dobânda maximă pe care statul român o percepe (…). Ca să eliminăm orice fel de discuţie care a existat şi care va mai exista în spaţiul public ca ar exista o limitare a dreptului agenţilor economici într-o piaţă liberă, este o practică europeană. Sunt foarte multe ţări din Europa care practică o limitare a dobânzilor. Am decis ca şi noi, în România, să intram în rândul ţărilor europene în ceea ce priveşte creditarea (…). Am stabilit foarte clar ca DAE să nu depăşească respectivele plafoane. Am decis să introducem acest amendament şi să plafonăm DAE pentru că, de cele mai multe ori, chiar dacă am fi plafonat dobânda remuneratorie sau pe cea penalizatoare, ar fi existat diverse mecanisme de introducere a speţelor bancare, comisioane şi aşa mai departe, care să fi ridicat DAE. Pe noi ne interesează ca cetăţenii români să ştie foarte clar cât vor plăti dobânda. Ori, limitând DAE, ştim foarte clar, de la bun început, cât va fi dobânda pe contract”, a afirmat Zamfir, precizând că ”limitarea de 18% vizează atât produsele bancare, cât şi ale instituțiilor financiare nebancare.

Recomandări

Dosarul 10 August 2018: reperele unui proces început cu 5 ani întârziere. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile sunt la câteva luni de achitare

„De obicei, IFN-urile dau credite de consum. Acolo am impus o dobândă maximă de 18%, iar la creditele ipotecare dobânda maximă este de 2,5 ori dobânda de referinţă a BNR”, a punctat Zamfir, subliniind că măsura se va aplica noilor contracte.

Debitorul îşi va putea răscumpăra bunul de la firma de recuperare plătind dublul sumei cu care recuperatorul a achiziţionat acel bun de la bancă

S-a dat raport de admitere și pe propunerea legislativă pentru modificarea OUG nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, act normativ prin care debitorul îşi va putea răscumpăra bunul de la firma de recuperare plătind dublul sumei cu care recuperatorul a achiziţionat acel bun de la bancă.

„Prin acest proiect se reintroduce retractul litigios care era în Codul civil până în anul 2011. În retractul litigios se prevedea dreptul debitorului care a fost deposedat de bun să poată răscumpăra de la firma de recuperare plătind acestuia dublul sumei cu care recuperatorul a achiziţionat respectivul bun de la bancă. Or, noi nu facem altceva decât să reintroducem retractul litigios – dreptul debitorului să îşi răscumpere bunul respectiv. Am avut în vedere limitarea profitului firmei de recuperare. Eu cred că dublul sumei pe care recuperatorii îl percep mi se pare absolut rezonabil”, a explicat senatorul PNL Daniel Zamfir.

Recomandări

Similitudini în programele de guvernare: decalogul USR – AUR

El a precizat că debitorul are drept de preempţiune. ”Această prevedere nu face altceva decât să readucă în piaţă acele bunuri, pentru că dacă recuperatorul a cumpărat un imobil la 5-10% din valoare, cred că sunteţi cu totul de acord că nu acela era preţul real al pieţei. Or, dacă debitorul va avea posibilitatea să plătească dublul sumei cu care recuperatorul a cumpărat de la bancă, eu vă asigur că banca nu va mai vinde firmelor de recuperare, care de cele mai multe ori sunt vehiculele băncilor, nu va mai vinde la acel preţ de 10%. Cred că un preţ normal pe piaţă al oricărui imobil atunci când vrei să vinzi cu discount poate fi undeva la 30%. Ca atare, nu va fi niciodată interesat debitorul să plătească dublul sumei decât dacă acel preţ nu e unul real”, a adăugat Zamfir.

Raportul Comisiilor reunite de buget, economică şi juridică va intra pentru dezbatere în plenul Senatului, ca primă cameră sesizată. Votul final va fi dat de Camera Deputaților.

Citește și: EXCLUSIV/Vânătorii de ”diamante ale pământului”. O trufă poate costa chiar și 100.000 de euro!

Urmărește-ne pe Google News