Comentează”Dosarul lui Ion Mihai spune așa: are 22 de ani și opt luni de muncă în grupa a II-a, mai are 11 ani și trei luni la grupa I și încă doi ani și opt luni de muncă la Stațiune de cercetari agricole Secuiana din județul Neamț. În anul 2016 a depus dosarul de pensionare, la vârsta de 59 de ani, la Casa de Pensii Neamț. I-a venit răspuns că nu poate ieși la pensie pentru că nu împlinește condițile. Haideți să facem un calcul să vedem dacă întrunea sau nu condițiile de pensionare în 2016…”, ne-a spus Milu Butnaru, consilier juridic la SIDO.
Conform legii, fiecare an muncit în grupa a II-a reduce vârsta de pensionare cu 3 luni, iar anul de grupa I reduce vârsta de pesnionare cu 6 luni. Asta, dacă omul întrunește stagiul complet de cotizare de 35 de ani. În cazul lui Ion Mihai 22 de ani și opt luni, plus 11 ani și trei luni, plus doi ani și 8 luni fac 36 de ani și 9 luni – adică stagiul este complet.
Apoi: 22 de ani de grupa a doua înseamnă o reducere a vârstei de pensionare de 5 ani și cinci luni, iar 11 ani de grupa I înseamnă o reducere de alți cinci ani și 5 luni; în total 10 ani și 10 luni ani reducere. Dacă scădem reducerea din 65 de ani vârsta standard de pensionare înseamnă mai puțin de 55 de ani. Adică trebuia să se pensioneze chiar mai repede de 2016…
”A muncit o viață în condiții grele, dar nu a luat nici un ban din pensia sa”
”Vă dați sema că acest om a muncit o viață întreagă, în condiții grele, dar nu a luat nici un ban din pensia sa din cauza unui abuz? Câte asemenea cazuri de abuz îngrozitor sunt în România? În memoriul depus am mai întrebat Ministerul de ce nu a s-au pus în plată grupele I și II în luna noiembrie 2017, pentru persoanele care trebuia să beneficieze de aceste grupe conform legii și de ce nu s-a acordat indexarea tuturor pensiilor, de la 1 ianuarie 2018, în funcție de inflație și creșterea salariului mediu brut. De asemenea, am mai întrebat de ce o persoană care a lucrat 43 de ani în grupa a II-a are o pensie de doar 1.430 de lei. Omul se numește Iordache Ciobanu”, ne-a mai spus Milu Butnaru.
Speranța de viață în România este de două tipuri: una la INS și alta la Ministerul Muncii
Vârsta de pensioare în țara noastră este de 63 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbați, adică o medie de 64 de ani. Iar pensia este rodul unui calcul mai complex care implică mai mulți indici. Unul dintre ei este ”speranța de viață” în funcție de care se stabilește vîrsta de pensionare. Ce să vezi însă: în România avem două tipuri de speranțe de viață!
Conform Institutului Național de Statistică (INS), speranța de viață la naştere, în România este 70,5 ani la barbați şi 77,6 ani la femei, de unde rezultă o medie de 75 de ani.
Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice spune că: “Dorim să precizăm, încă de la început, că INS utilizează indicatorul statistic în timp ce din punct de vedere al pensiilor se utilizează . Pentru anul de referință 2015 durata medie de , la nivel național, a fost de aproximativ 18 ani și 3 luni”. Păi, 18 ani și trei luni plus 65 de ani înseamnă o speranță medie de viață la Minsiterul Muncii cu 8 ani și trei luni mai mare decât la INS.
În acest context, se pune problema măririi vârstei de pensionare, ca să nu mai stea vârstnicii atâta în huzur, adică ”în plata pensiei”…