- ”Vă minunați de rata mică a mortalității COVID-19 aici”, spune un medic român stabilit în Germania. Motivul? ”Pacienții sunt luați foarte în serios.”.
- Dar, în același timp, ei nu-și testează morții și e posibil ca anumite decese să nu fie înregistrate corect, spune medicul.
- Cu cele mai multe paturi de ATI din Europa, 28.000, Germania are de 10 ori mai multe locuri de terapie intensivă decât România, la o populație de 4 ori mai mare. Ministerul Sănătății de la București a anunțat că poate dota complet aproximativ 2.500 de paturi de ATI cu ventilatoare și celelalte echipamente.
Germania avea 6.215 de cazuri confirmate și 13 decese, în 16 martie.
Dacă pacienții au simptome respiratorii și sunt în grupele de risc, aceștia sunt internați și monitorizați prin telemetrie sau prin IMC [intermediate care – un fel de secție intermediară între o secție normală și una de terapie intensivă, n.r.]), explică un doctor român, care lucrează în Germania, aproape de una dintre ”zonele roșii”.
Pacienți ușori sunt tratați acasă
”Monitorizarea pacienților ca scop ca orice schimbare în starea pacienților să ducă automat la o mutare mai rapidă pe terapie intensivă”
În schimb, pacienții care nu sunt în grupe de risc sunt ținuți departe de spital și de medicii de familie.
Prin comparație, în România, mai mulți medici de familie s-au plâns că sunt invadați de pacienți panicați, care ar putea fi infectați. În sensul acesta, au început să circule pe rețelele de socializare afișe prin care li se recomandă oamenilor să își sune medicul de familie, nu să meargă la cabinetul acestuia.
Procedura normală, aplicată și în România, ar fi să suni întâi la medicul de familie și el evaluează simptomele. Dacă sunt cele pentru coronavirus, te sfătuiește să suni la 112.
Suspiciunea că nemții ascund și ei cifrele: pacienții nu sunt testați de coronavirus post-mortem
O altă posibilă explicație pentru rata redusă a mortalității în Germania, spune medicul român, e că pacienții nu mai sunt testați post-mortem. Prin urmare, sunt persoane care, oficial, au decedat din cauza unor pneumonii. Adevăratul motiv ar fi putea fi însă infectarea cu Covid-19.
”Germania e cu 2-3 săptămâni în urma Italiei, ca rată de creștere a infecției. Dar se va ajunge și aici la o situație critică”, crede el.
În schimb, avantajul Germaniei e că e țara din UE cu cele mai multe paturi de terapie intensivă, spune acesta.
Țara avea în jur de 497.000 paturi de spital, respectiv 28.000 de paturi de terapie intensivă în 2017, conform Biroului Federal de Statistică din Germania.
Asta înseamnă că Germania are de 10 ori mai multe paturi de terapie intensivă decât România, la o populație de 4 ori mai mare. România a anunțat că poate dota complet puțin peste 2.500 de paturi.
Vulnerabilitatea Germaniei: lipsa de personal medical. În prezent, are un deficit de 17.000 de asistenți medicali.
Cum se face testarea?
În orașul german în care medicul român locuiește, o localitate de mărimea Craiovei, s-a deschis o linie telefonică unde pot suna cei care cred că sunt infectați cu coronavirus. Orașul e la mai puțin de 100 de km de zona roșie (cu foarte multe persoane infectate). Până acum există 6 cazuri. Trei dintre acestea sunt în familia unei asistente medicale care a îngrijit un bătrân infectat.
Hotline-ul unde oamenii pot suna e la nivel de oraș, nu unul național, ceea ce înseamnă că autoritățile locale sunt implicate direct.
”Dacă medicul consideră că este cazul efectuării unui test, s-a înființat o unitate mobilă care ia probele de la pacient de acasă. E luat in evidentă și înștiințat in 20-36 de ore.”
În weekend, pacienții suspecți sunt trimiși la spital.
”Așteaptă afară într-un cort. Li se iau datele și medicul le ia probele. Contactul cu pacientul e minim. La cei fără risc nici măcar nu se măsoară parametrii vitali. Pe de altă parte se consideră că ce povestește pacientul în scurtul contact de la predarea cardului de asigurat (pentru luarea in evidență) este 100% adevărat.”
Medicul spune însă că măsurile de protecție sunt departe de a fi perfecte. De exemplu, asistentul medical care ia cardul de asigurat al pacientului, și prin urmare intră în contact direct cu el, poartă o simplă mască. Doctorul încearcă să se protejeze minimizând contactul cu pacientul. Dacă acesta e într-o stare relativ bună, nu i se mai ia temperatura.
”Dar rata de infecțiozitate este foarte mare. Un contract nu foarte strâns este de ajuns să ducă la infectare.”
Din lipsă de personal, se închid ochii la posibile infectări în rândul medicilor și asistentelor
Cel mai bun prieten al românului lucrează la un spital de lângă Strasbourg, în nord-estul Franței, o zonă roșie. Unul dintre pacienți, internat la finalul lui februarie, a fost tratat inițial de pneumonie. A stat o săptămână pe secție și alte trei săptămâni la terapie intensivă. Abia după deces și-au dat seama că omul fusese infectat cu coronavirus.
”Din punct de vedere pur epidemiologic, secția respectivă trebuia închisă. Nu s-a întâmplat asta. Nu poți să renunți la atata personal dintr-o data. Nu îți permiți asta.”
Bărbatul spune că știe situații asemănătoare și în alte spitale.
Nemții plătesc și ei reducerea costurilor
A existat un caz concret și la el la spital, spune medicul. Un italian diagnosticat cu Covid-19 fusese consultat la urgență de o asistentă. Aceasta trebuia să intre în izolare la domiciliu. Dar asta nu s-a întâmplat.
”În Germania, a existat un program de reducere a costurilor în spitale în ultimii ani.
S-a renunțat la personal medical auxiliar. Dacă îi trimiți și pe ei acasă [pe cei suspecți, n.r.], nu mai ai cu cine să lucrezi.”
”Se va ajunge la o situație destul de gravă în privința personalului medical. Ei vor fi în curând cei mai infectați”, spune medicul.
Așa cum arată și un articol din Der Spiegel, pandemia scoate la iveală problemele structurale ale Germaniei în ceea ce privește lipsa de personal.
Serviciu special pentru supravegherea copiilor
De luni se vor închide școlile și grădinițele în Germania.
”Pentru familiile ale căror membri lucrează în totalitate în serviciile de urgență (poliție, sănătate, pompieri) se va institui un serviciu special pentru supravegherea copiilor.”
El și soția lui, ambii medici, se încadrează aici.
Celelalte familii trebuie să se descurce pe cont propriu. Comunitatea se autoorganizează. ”De exemplu, există deja mame casnice care sunt dispuse să preia până la maxim 5 copii din cercul de prieteni în supraveghere”, explică bărbatul.