ComenteazăCară o geantă frigorifică portocalie. O așază la un colt de stradă și își scoate un carton pe care a scris mare: „Clătite hazlii. Marile firme au început la fel. 4 lei=1 bucată”. Până să ajungă să aibă o firmă luminoasă într-o zonă bună a Capitalei, Emilian Ene se mulțumește cu un colț din Calea Victoriei unde stă, uneori zgribulit, ca să își vândă marfa. Și reușește. Uneori ajung în burțile bucureștenilor grăbiți și 50 de clătite. Atunci, Emilian e mulțumit.
De fapt, e mulțumit în fiecare zi, pentru că a avut curajul să își urmeze visul. „Sunt doctor inginer în tratamente termice la oțeluri de scule, tratamente termice în vid. Nu am profesat, doar mi-am luat titlul. M-am bucurat foarte tare când mi-am luat titlul pentru că este multă muncă, nu e doar un titlu. Am lucrat la o firmă unde făceam vânzări prin telefon și eram tot timpul deprimat și supărat, și deși lucram cinci ore, câștigam și puțin, dar nu mă mulțumea deloc ce făceam acolo. Nu reușeam să înțeleg de ce trebuie să fac asta”, povestește Emilian.
Asta se întâmpla acum doi ani. Avea 35 de ani și nicio bucurie. Până când și-a găsit inspirația. Iar acum nu-l deranjează deloc că este inginerul care vinde clătite la metrou.
L-a inspirat povestea KFC: generalul Sanders care a început vânzând aripioare picante pe stradă
„Am fost la o conferință unde am aflat de o doamnă din Craiova care momentan are un hotel acolo și povestea în cadrul conferinței – era pentru oameni de afaceri – cum a pornit ea business-ul ei. Ea a pornit să facă rochii de mireasă și le vindea în piață. Și am zis: wow! Asta se întâmpla în 2015 și, practic, de atunci am început eu să fac mâncare. M-a inspirat foarte tare și povestea colonelului Sanders de la KFC, care la vârsta de 63 de ani, dacă îmi amintesc bine, a început să facă aripioare și să le vândă pe stradă. Într-un moment în care era într-un declin total, și sentimental, și la serviciu, pentru că fusese dat afară din armată”, mai spune bărbatul.
Întâi a început să gătească mâncare chinezească și să o vândă în Piața Rahova, printre tarabe. A învățat să gătească chinezește într-o restaurant unde lucrase înainte. A furat de acolo meseria, dar nu și prostul obicei de a pune monoglutamat în mâncare. „Acolo se folosea monoglutamat, am aflat ce este, eu nu-l folosesc deoarece chinezii acasă la ei nu folosesc nici amidon, nici monoglutamat. Eu merg oricum pe natural, pe sănătos”, mai spune tânărul.
Apoi, cineva de la o firmă a cerut să le aducă angajaților mic-dejunul în regim de catering și tot ei au cerut clătite. Și, de atunci, tot face clătite. Le-a vândut și într-un bar, până când a înțeles că tot pe stradă e mai bine. „În Germania sunt localuri care acceptă oameni care fac diferite prăjiturele, diferite chestii home made și le vând în localuri. Și ideea a prins foarte bine și la Macaz, unde vindeam eu. Am fost la câteva evenimente, dar apoi mi-am dat seama că tot pe stradă e mai bine”, spune Emilian.
„Clătite hazlii” pentru bucureșteni grăbiți
Emilian stă în fiecare zi la metrou, cu plăcuța cu „Clătite hazlii”, sperând să smulgă măcar un zâmbet, dacă nu reușește să facă și o vânzare. „Aici, în zona Victoriei, la metrou, este un flux mare de oameni, foarte mare, și sunt de multe ori agitați, și nu reușesc să își cumpere ce au nevoie de mâncare, și eu le ofer această bucățică de bun-gust, în care practic eu pun pasiunea mea. Acesta este marele secret al meu. E pasiunea mea de a face mâncare, de a oferi un gust bun la ce fac. Este o mare lecție să stai pe stradă și să primești refuzuri sau acceptări, sau oameni care zic că e prea scump, sau tot felul de comentarii, dar și ”foarte tare, e cea mai tare chestie pe care am văzut-o”. Și, practic, poate să inspir și alți oameni, pentru că este începutul unui mic business care poate crește foarte frumos”, spune bărbatul.
Clătite cu ciocolată și chili sau cu dulceață de goji
Părinții lui nici măcar nu știu că el s-a lăsat de job și vinde clătite. „Nu știu dacă ar vedea cu ochi foarte buni, pentru că ei sunt învățați că trebuie să ai un job bun, să mergi la un job și să îți iei pensie după aceea. Iar eu văd altfel lucrurile, eu văd că aș putea să dezvolt un business”, explică Emilian lupta sa cu mentalitățile.
Emilian Ene, inginerul care vinde clătite la metrou, știe că va avea succes, pentru că pune suflet. Și a venit și cu niște rețete pe care nu le găsești oriunde. De altfel, există foarte multe rețete de clătite, dar el are 15 tipuri mai speciale, 7 dintre ele cu ciocolată pe care o face singur.
„Am ciocolată cu mentă, ciocolată cu mentă, scorțișoară și chili, este o combinație făcută de mine pentru că știu că chili în combinație cu ciocolata dă energie mult mai mare. Am și clasice cu dulceață, dulceață de goji”, își spune meniul tânărul, care urmează să se ducă să vadă un spațiu de închiriat. Împreună cu un prieten vrea să își facă un laborator unde să gătească mâncare chinezească și clătite. O reușită după doar un an de „Clătite hazlii”.
Până când își deschide laboratorul de mâncare, îl găsiți la ieșirea de la metrou Victoriei, înspre Bulevardul Lascăr Catargiu.
Citește și:
3 idei de afaceri simple, dar care au un potențial imens