Virgil Musta a fost acuzat de DNA de instigare la abuz în serviciu după ce Libertatea a dezvăluit în octombrie 2020 că între clinica Profilaxis, în care doctorul este acționar, și Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara, unde acesta a fost șef de secție, a fost încheiat un contract pentru realizarea testelor de COVID-19. 

Acuzațiile DNA

Concret, Musta a fost acuzat că a determinat trei asistente de la spitalul de stat să lucreze, în beneficiul clinicii Profilaxis, în timpul programului de lucru de la spital. „Folosindu-se de influența pe care o avea în calitatea sa de medic șef de secție, inculpatul le-ar fi determinat pe cele trei asistente, în mod direct sau prin intermediul inculpatei Paica Dana Mihaela (n.r. – medic la Profilaxis), să preleveze probe biologice în vederea depistării infecției cu virusul SARS CoV-2, să încaseze contravaloarea testelor RT-PCR și să elibereze bonuri fiscale în beneficiul societății comerciale private la care acesta era asociat (utilizând o casă de marcat mobilă)”, au arătat procurorii DNA în rechizitoriu.

DNA a mai arătat în actul de acuzare că, deși lucrau timp de trei ore pe zi (între 7.00 și 10.00) pentru clinica privată, cele trei asistente ar fi încasat integral salariul de la spital. Procurorii au calculat că prejudiciul adus spitalului a fost de 12.173 de lei, în timp ce clinica privată a obținut foloase necuvenite în valoare totală de 172.508 lei. În același dosar au mai fost trimise în judecată directoarea medicală a spitalului de boli infecțioase, Diana Manolescu, și asistenta Diana Maria Albu, coordonatoarea ambulatorului. Cele două au fost acuzate că „nu au făcut niciun demers pentru constatarea abaterilor disciplinare și aplicarea sancțiunilor corespunzătoare sau, după caz, sesizarea Comisiei de cercetare disciplinară în vederea sancționării celor trei asistente medicale”. 

Achitări pe linie

Prima fază a procesului s-a judecat la Tribunalul Timiș, iar judecătorul a dispus achitarea persoanelor trimise în judecată. În cazul doctorului Musta, principalul acuzat din dosar, instanța a dispus achitarea, reținându-se că asistentele au comis o abatere disciplinară, și nu o faptă de abuz în serviciu. Din acest motiv, a explicat judecătorul, Musta nu poate fi condamnat pentru instigare la abuz în serviciu. 

„(…) instigatorul va răspunde penal doar dacă instigatul a comis cel puțin o tentativă incriminată, condiţie neîntrunită în cauză, întrucât cele trei asistente nu au comis o infracțiune pedepsită de legea penală, ci o eventuală abatere disciplinară de la contractul de muncă”, se arată în sentința Tribunalului Timiș, care a fost atacată cu apel, la Curtea de Apel Timișoara. 

În 21 iunie 2024, Curtea de Apel Timișoara a pronunțat sentința definitivă, menținând hotărârea de achitare a Tribunalului Timiș. 

Prejudiciul nu a fost dovedit

În motivarea sentinței definitive de achitare, Curtea de Apel Timișoara arată că nu s-a putut dovedi că asistentele care au recoltat probe pentru testele de COVID efectuate de Profilaxis au prejudiciat spitalul de stat. „Martorii au relatat în mod unanim că atribuțiile de serviciu au fost îndeplinite integral, că nu a existat o neglijare a obligațiilor față de spital, că nu a existat niciun fel de sesizare din partea pacienților sau personalului din spital legat de modalitatea de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu a celor trei asistente, iar la dosar nu există înscrisuri sau alte probe care să contrazică aceste depoziții”, arată judecătorii Curții de Apel Timișoara. 

Mărturia asistentelor

Una dintre asistentele care au recoltat pentru Profilaxis, martoră în dosar, a declarat la proces că recoltările de probe pentru clinica privată la care era acționar Musta se făceau între orele 8.00 și 10.00, dar dacă avea pacienți la camera de gardă, acolo unde lucra, se ocupa de ei. „Atunci când eram la recoltări și veneau pacienţi în camera de gardă, plecam de la recoltări chiar dacă era lume şi mă ocupam de acei pacienţi… Eu apreciez că nu mi-am neglijat atribuţiile de serviciu prin prelevare de teste suplimentare pentru Profilaxis şi nici nu am auzit să fi fost nemulţumiri în rândul pacienţilor sau colegilor mei în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor”, a declarat una dintre asistente, la Curtea de Apel Timișoara. 

„Îmi vedeam de atribuţiile mele în camera de gardă şi doar când era foarte multă lume pentru a nu aştepta am prelevat şi eu (….) Apreciez că prin ajutorul dat cu aceste prelevări de probe eu nu mi-am neglijat atribuţiile de serviciu în camera de gardă întrucât prelevarea era doar între orele 8.00 și 10.00 şi de multe ori nu era nici un pacient de gardă în acea perioadă”, a declarat o altă asistentă care a recoltat pentru Profilaxis în timp ce era la spital. 

Judecătorii Curții de Apel Timișoara au explicat în motivarea de achitare a doctorului Musta că procurorii nu au putut dovedi prejudiciul adus spitalului de stat. 

„Este real că cele trei asistente, în timp ce se aflau în timpul programului de lucru la unitatea medicală publică la care erau angajate, în perioada 21 iulie – 9 noiembrie 2020, în zilele lucrătoare, au prestat servicii medicale constând în prelevare probe pentru depistare infecție cu virusul SARS Cov-2 și în beneficiul Profilaxis, însă, pentru antrenarea răspunderii penale, pentru existența laturii obiective a infracțiunii de abuz în serviciu, prima instanță și curtea au efectuat o analiză detaliată, din perspectiva exigențelor impuse prin decizia Curții Constituționale nr. 405/2016, concluzionând asupra imposibilității antrenării răspunderii penale”, se mai arată în sentința definitivă a Curții de Apel Timișoara.

Virgil Musta, după achitarea definitivă: „Am ajutat comunitatea”

Contactat de Libertatea după pronunțarea sentinței finale, doctorul Virgil Musta, retras din viața publică după declanșarea anchetei și trimiterea în judecată, a declarat că s-a considerat în permanență nevinovat. 

„Sunt bucuros că justiția a făcut dreptate și, după cum am spus de la început, sunt nevinovat. Nu am făcut nimic pe perioada pandemiei prin care să fac un lucru rău. Dimpotrivă, contractul de care se spunea a fost unul legal prin care am ajutat comunitatea să depășească mai ușor momentele dificile și să se poată face testări la cerere. Din păcate, lucrurile au fost interpretate greșit, probabil au fost niște interese, dar totul este bine când se termină cu bine”, a declarat Musta. 

Virgil Musta a declarat că s-a luat decizia încheierii unui contract între spital și clinica sa privată pentru că nu mai existau locuri în care se puteau face recoltări contracost, iar solicitările de testare erau foarte mari. „Spitalul Victor Babeș era singurul spital care avea posibilitatea să efectueze aceste investigații și, pentru că mai avea capacitate de a face investigații, dar nu avea capacitatea de a cumpăra testele necesare s-a făcut un parteneriat între clinica Profilaxis și spital în care eu nu am avut mare lucru pentru că nu mă ocupam de așa ceva. Doar am venit cu ideea”, a mai declarat Musta, potrivit căruia „spitalul a câștigat o sumă frumoasă de bani din urma acestui contract”.

Virgil Musta a mai declarat pentru Libertatea că pe toată perioada procesului și-a desfășurat activitatea normală în spital. „Singurul lucru este că psihicul meu și al familiei mele nu a fost chiar cel mai fericit”, a mai declarat Virgil Musta, plecat din funcția de șef de secție prin pensionare. 

Foto: alephnews.ro

Urmărește-ne pe Google News