DOCUMENT. Ce evaluare i-a făcut Serviciul de Probațiune lui Drăghici: „Obsedat să fie admirat și lipsit de empatie”. Cum șantaja vedetele?

Bogdan Drăghici, 47 de ani, fusese condamnat cu o zi înainte de accident la 15 ani și 4 luni închisoare pentru viol, agresiune sexuală și rele tratamente aplicate fiicei sale vitrege minore. Pedeapsa nu era definitivă, așa că a rămas liber. 

Drăghici mai era inculpat în alte două dosare pentru agresiune sexuală și nerespectarea hotărârilor privind încredințarea minorilor.

Întins pe 11 pagini, documentul probațiunii este portretul unui prădător sexual, care și-a abuzat sexual propriile fiice și care a reușit să vândă unor vedete imaginea de „guru al relației cu copiii”. Serviciul de probațiune este subordonat Ministerul Justiției. 

Este, de asemenea, portretul unui om cu un ego fragil, obsedat să fie admirat și lipsit de empatie, care s-a folosit constant de familia sa, conform consilierului de probațiune. 

Cum a fost întocmit documentul

Pentru întocmirea raportului de evaluare, finalizat în octombrie 2019, consilierul de probațiune a făcut interviuri cu Bogdan Drăghici, cu părinții și fratele acestuia, cu fostele sale soții, cu Irinel Columbeanu, Silviu Prigoană și diferiți „clienți” ai lui Bogdan Drăghici, dar și cu o rudă a fostei soții a acestuia, care a descris un abuz la care a fost supusă.

Recomandări

Guvernul Ciolacu 2, învestit după audieri fulger. Puterea a tremurat până în ultimul moment. Ce nu s-a văzut la televizor

Conform legii, procurorul sau instanța de judecată poate solicita serviciului de probațiune evaluarea inculpatului. Evaluarea se realizează de consilierul de probațiune din cadrul serviciului de probațiune competent. 

• „Raportul de evaluare poate reprezenta o adevărată expertiză pentru instanța de judecată în vederea individualizării judiciare a pedepsei. Aspectele surprinse în raportul de evaluare pot ajuta instanța să aleagă, de exemplu, între o pedeapsa de 3 ani sau de 10 ani atunci când constată vinovăția persoanei acuzate”, au explicat pentru Libertatea surse judiciare. 

• În acest caz, raportul „a surprins aspecte interesante ale personalității acuzatului, care, în mod obișnuit, nu sunt relevate de ancheta penală. Probabil că a contribuit mult la individualizarea pedepsei”, spun aceleași surse, pentru redacție.  

Întâlnirile cu consilierul de probațiune. „Numele meu în sine e o valoare”

La primul interviu cu consilierul de probațiune, în 24 septembrie 2019, Bogdan Drăghici, aflat atunci în arestul Poliției, s-a prezentat într-o „ținută îngrijită”. 

„Are asupra sa un dosar voluminos cu hârtii, printre care și imagini cu sine alături de fete, imprimate color pe coală A4. Debutul fiecărei întrevederi este anevoios, acesta solicitând efectuarea a diverse proceduri, imperios necesare din punctul său de vedere. 

Recomandări

Vlad Pascu riscă o pedeapsă mai mare, după ce Judecătoria Mangalia a decis să îi schimbe încadrarea juridică în dosarul accidentului de la 2 Mai

Vorbește relaxat și cu infatuare de perioada școlii și de perioada când a deținut funcții în administrație și în cadrul ministerului sau în cadrul Primăriei Generale. Este atent, păstrează contact vizual și zâmbește mulțumit. Despre relația cu prima soție vorbește cu un ton superior și cu compasiune”, arată raportul probațiunii.

Inculpatul este preocupat de imagine și are nevoie constant de atenție și admirație. Stima de sine este permanent fragilă și are nevoie de confirmare și consolidarea imaginii de sine. Așteaptă din partea tuturor un tratament preferențial și se laudă pentru toate activitățile în care a fost implicat. Se folosește de familie (imagine pentru clienți), de copii (participare și premiere la diferite concursuri) pentru a-și consolida imaginea, fără a-i păsa de dorințele și de necesitățile reale ale celor folosiți. Este lipsit de empatie, continuă raportul. 

Spre finalul celui de-al doilea interviu, convins fiind că nu este apreciat la adevărata sa valoare de către consilierul de probațiune, îi spune acestuia, de față cu doi polițiști: „Numele meu în sine e o valoare”. 

Cum l-au crescut părinții? Spuneau și acum despre el că „nu are defecte”

Raportul de evaluare arată că „părinții vorbesc laudativ la adresa lui: citea foarte mult, avea preocupări extrașcolare”. Mama lui Bogdan Drăghici susține că avea mulți prieteni, copiii îl iubeau și îl respectau, era „teribil de vesel”, „glumeț”. 

Părinții lui spun despre el că „nu are defecte”. Singurul „defect”, găsit după insistențe, este că „lăsa cărțile împrăștiate pe jos”. 

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Nici fratele său nu-i găsește defecte, precizează documentul. Acesta îl descrie în termeni extrem de pozitivi: „extrem de ambițios, extrem de corect, extrem de competitiv, extrem de familist”.

Colegii îl porecleau nea Mărin

În liceu, Bogdan Drăghici a adoptat o „ținută sobră”: costum, cravată, diplomat. Părinții susțin că „ținuta fost oarecum impusă de exemplul direct al directorului liceului, dar și de exemplul tatălui”, arată referatul. 

„Foști colegi de liceu nu interpretează în același sens ținuta, ci dimpotrivă, consideră ținuta ridicolă pentru perioada respectivă, perioada de după anul 1990, când cei mai mulți adoptau o ținută lejeră și chiar rebelă. Sursele susțin că ținuta stârnea râsete și îi adusese chiar o poreclă: nea Mărin”. 

Mentor în liceu, un profesor de filozofie descris de alți colegi ca fiind „misogin, alcoolic”

Tot despre liceu, Bogdan Drăghici i-a spus consilierului de probațiune că a cunoscut atunci un profesor de filozofie pe care l-a admirat în mod deosebit, Ion Porumbeanu, și care i-a devenit „mentorul în materie de pedagogie”. 

Alți colegi l-au descris însă pe profesorul respectiv ca fiind o persoană total neadecvată profesiei, acesta fiind „misogin, alcoolic, afemeiat, calificativele pentru fete fiind influențate de aspectul fizic al acestora”.

Drăghici a dat admitere la Facultatea de Drept, dar nu a intrat. S-a înscris la Facultatea de Management din cadrul Academiei de Studii Economie. 

După liceu, se angajează la un orfelinat, cu ajutorul profesorului-mentor. „Copiii îl divinizau”

În aceeași perioadă, profesorul de filozofie pe care-l admira și pe care-l numea „prieten”, „a selectat 3-4 elevi, printre care și Bogdan Drăghici, pe care i-a ajutat să se angajeze la orfelinate din București. 

Timp de 3 ani, după liceu, Drăghici a lucrat la casele de copii nr. 2 și nr. 3 din București. Mama lui povestește de eforturile depuse de fiul ei pentru a-i ajuta pe elevi la nivel educațional și personal. „Scotea câte 2-3 copii din centru și mergeau pe propria cheltuială la film sau la masă. Pentru a-și întări spusele, doamna Drăghici declară că mulți copii l-au căutat după mai mult timp, pentru a-i mulțumi. Și fratele amintește de această perioadă, «copiii îl divinizau»,«îi spuneau tată»”, precizează raportul.

A ajuns secretar de stat la MAI, pe vremea ministrului Vasile Blaga

Raportul probațiunii arată că bărbatul se vedea pe sine ca un fel de whistleblower, care a dezvăluit abuzuri din cadrul unor instituții publice.

Despre perioada 1999-2001, când a lucrat la Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Drăghici a spus că a creat „legi fundamentale care i-au adus satisfacții uriașe”.

De asemenea, Drăghici se descria ca fiind persecutat. „Șefii s-au străduit să adune informații despre el, i-au întocmit un dosar incriminator. Procesul intentat de autorități nu e doar comparabil, ci îl depășește pe al lui Franz Kafka, făcând referire la binecunoscutul roman Procesul”.

A povestit inclusiv că familia Geoană a încercat să îl asasineze din cauza acestor dezvăluiri.

„În 2006 povestește că a fost victima unei tentative de omor, suspectând că această încercare eșuată fusese pusă la cale de familia Geoană, primind anterior amenințări directe de la soacra domnului Geoană”, menționează referatul. 

În anii 2000, bărbatul a ocupat o funcție de demnitar – secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne, ministru fiind Vasile Blaga, iar anterior a fost șef serviciu audiențe primar general (Traian Băsescu), pe care a numit-o „singura instituție dePSD-izată”. 

Primul mariaj. S-a căsătorit „din compasiune”

Despre prima soție, pe care a cunoscut-o în timpul unui pelerinaj la Roma, unde el era ghid, Bogdan Drăghici spunea că nu se încadra în standardele lui „nici fizic, nici la nivel intelectual”.

Relația nu era una de iubire, ci una „de compasiune”. Aceasta i-a părut „abătută, tristă, chiar traumatizată după un divorț”. „A început o relație cu aceasta și-a propus să se căsătorească deoarece rămăsese însărcinată și așa spera că o va face să renunțe la avort”.

Relația nu a mers, „dar au plecat de mână la divorț”, în cuvintele lui Drăghici, însă divorțul s-a transformat într-o luptă pentru custodie. 

I-a povestit consilierului de probațiune că nu a putut să își vadă fetița timp de doi ani, perioadă în care „a închiriat pentru o lună un panou publicitar în fața locuinței fostei soții, unde a afișat o fotografie la dimensiuni mari care îl înfățișa alături de cea mică”. 

Înființarea T.A.T.A.

În timpul divorțului a luat legătura cu o fostă colegă de liceu, care avea două fetițe. Una dintre aceste fetițe a devenit, ulterior, victima lui Drăghici, fiind abuzată sexual de el timp de trei ani.  

„Cei doi au realizat că erau divorțați de curând, iar aparițiile acestea au început să fie frecvente și păreau a fi întâmplătoare. Se întâlneau în parc și se purta ca un clown, câștigând admirația fetelor în scurt timp. (…) Doar după opt luni s-au căsătorit. Bogdan Drăghici era insistent, o presa, făcându-se absolut necesar în viața fetelor. Cam în aceeași perioadă a înființat Asociația  T.A.T.A.”, prezintă raportul de evaluare.

Drăghici oferea, prin intermediul acestei asociații, „consiliere” soților în cazurile de divorț, în vederea obținerii custodiei. 

Declarativ, asociația T.A.T.A. lupta pentru drepturile taților (Alianța Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor) , însă serviciile erau oferite, fără discriminare, și bărbaților, și femeilor. 

Acesta a susținut că „experiența lui în domeniu era suficientă alături de studiul individual al cărților de specialitate”. În 2017 a încercat să intre în Barou, dar nu a obținut o notă suficientă promovării. 

Cum își găsea clienții? Se prezenta drept „guru al relației cu copiii”

Fosta soție a descris metoda lui de a-și găsi clienți. 

Acesta „achiziționa reviste și ziare din zona mondenă pe care le răsfoia, oprindu-se la divorțurile persoanelor cunoscute sau potente financiar. Prima mămică fost o anume doamnă de profesie stewardesă. A urmat o mulțime de nume sonore dintre care amintim Dragoș Plămădeală, Radu Căciulă, Mike Ioanides, Adriana Bahmuțeanu, Irinel Columbeanu, Mădălin Ionescu, Șerban Ionescu, Petre Mircea, cuplul Velea, Fabian Schwartzenberg (fratele lui Elan S.), Decebal Drăguș”, arată raportul de la probațiune. 

După ce schimba tabăra, se menționează în documentul întocmit de serviciul de probațiune, bărbatul „îl defăima pe cel care îl refuzase. Se prezenta ca „autoritate”, ca „voce competentă”, ca „guru al relației cu copiii””.

Clienții cu care probațiunea a discutat au povestit că „au fost abordați telefonic, inculpatul oferindu-le servicii care ar fi garantat succesul (mediere relație cu cealaltă parte din proces, ieșire în mass-media, implicarea altor instituții/organizații, identificare de practică judiciară și articole/publicații juridice favorabile)”.

În discuțiile cu aceștia, Drăghici le sugera că „are legătură cu presa și poate influența angajații protecției copilului în beneficiul clientului, urmând ca aceste informații să pună presiune pe instanță”. 

Își ducea fetele la întâlniri cu „clienții”

Drăghici îi cerea soției lui, de profesie medic, să facă cursuri de puericultură cu părinții pe care îi reprezenta, în special cu tații, ca să fie „mai bine pregătiți pentru copiii lor și mai convingători în fața autorităților”. 

„Pentru întâlniri cu anumiți clienți, lua cu el fetele sau chiar și soția. Inculpatul folosea întreaga familie la activitatea sa, familia reprezentând o imagine convingătoare, ilustrativă a familiei perfecte, iar copiii, imaginea directă a educației lui ca părinte”, se arată în documentul oficial. 

„Fetele erau încurajate să se joace cu copiii clienților obținând astfel și informații de la copii despre părinților. Două dintre surse au confirmat că inculpatul stabilea rapid relații cu copiii lor, fiind însoțit de cele mai multe ori de fiicele sale.” 

A creat competiție între fete. Le numea „secretarele lui personale”

Raportul serviciului de probațiune mai menționează că Drăghici a creat între fetele lui „o competiție acerbă, constrângându-le să obțină rezultate cât mai bune și la cât mai multe”.

Cele care obțineau rezultate bune la școală primeau „recompense, cadouri extravagante, articole vestimentare, jucării scumpe (Lego de 600 de lei) sau așa-zisele excursii. Fetele își însoțeau tatăl la „clienții” din țară. Tot la categoria recompense, acesta și-a numit fetele secretare personale în funcție de rezultatele obținute la concursuri”.

Probațiunea concluzionează că e comportamentul unui pedofil

În 2008, Drăghici a meditat-o la matematică pe o fetiță în clasa a V-a care era rudă cu fosta lui soție. În timpul meditațiilor, „se juca cu ea, o gâdila și după, făcea duș. Atunci, copil fiind, (fetița) nu înțelegea dacă e firesc să fie așa, nu vrea să spună ceva greșit, ceva ce poate interpreta greșit și nu a spus nimănui”. 

Mai târziu, a mers într-o tabără cu aceasta și cu una dintre fiicele lui. „Seara, când toți din cameră dormeau, inculpatul a început să o pipăie pe sub pijama sub pretextul că se asigura că e bine. Experiența s-a repetat trei seri la rând. Se simțea „rușinată”, „inconfortabil”, „nu știu…”, „multe cadouri…”. Își amintește că îi dădea multe cadouri și nu doar dulciuri”.

Consilierul de probațiune nu a făcut interviu cu victima din dosarul de viol, fiica vitregă a lui Drăghici, dar face referire la declarațiile audio-video din dosar ale acesteia. În plus, arată că abuzul sexual era explicat „cu scuze sau raționalizări, cum că ar avea valoare educativă sau că e normal ca un tată să cunoască corpul și intimitățile fiicei lui”, transformând „gestul inacceptabil într-o normalitate, ba chiar o nevoie”.

Bogdan Drăghici le-a șantajat emoțional pe fete, spunându-le că e bolnav, că interacțiunea cu una sau cu alta îi face bine și fără ele nu ar putea trăi. „Cu fiecare dintre fete face separat șantajul, transformându-le în complici, responsabilizându-le și inducându-le sentimentul de vinovăție”. 

Aproape toate tehnicile, gesturile și modalitățile de manipulare enumerate se corelează cu simptomatologia pentru pedofilie, concluzionează consilierul de probațiune. 

Concluziile raportului. „Inculpatul are probleme serioase”

• „În cazul în care va fi găsit vinovat de infracțiunile pentru care este inculpat, constituirea acestei asociații poate fi interpretată și ca paravan pentru satisfacerea nevoilor acestuia”.
• „Din informațiile adunate și referitor la tipul de infracțiune pentru care este acuzat, șansele de reluare a activității infracționale rămân prezente”.
• „Inculpatul are probleme serioase și care necesită intervenție de lungă durată”.
• „Faptul că acesta nu conștientizează problemele cu care se confruntă fac intervenția să fie anevoioasă”.
• „Indiferent de vinovăție sau nevinovăție, «imaginea» de care se bucura rămâne serios știrbită și odată cu imaginea, stima de sine va fi puternic afectată”.
• „Având în vedere rezonanța socială și mediatică a cazului, reabilitarea lui socială și profesională va fi greu de realizat, iar șansele de a deține o funcție importantă sunt aproape nule, ceea ce din nou îl va afecta grav și probabil va determina intrarea în depresie”.
• „Nu trebuie omis nici efectul pe termen lung al abuzurilor asupra victimelor, care necesită o intervenție complexă”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro