DOCUMENT. Cum explică Consiliul Național de Etică verdictul de „neplagiat” în cazul tezei de doctorat a lui Lucian Bode: A citat sursele, dar nu a pus ghilimele

Lucrarea de doctorat a ministrului Lucian Bode, publicată în volumul Securitatea energetică şi managementul resurselor la începutul secolului XXI: România în context european actual” (Editura CA Publishing, 2021), „nu este plagiată, dar conține un număr mare de greșeli de citare, precum și un stil neuniform de citare”, se arată într-o hotărâre publicată marți de Consiliul Național de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI), instituția aflată sub coordonarea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, condus de colegul de partid al lui Bode, Sebastian Burduja.

Informația privind verdictul de neplagiat dat de Consiliu a fost publicată în premieră luni seară de Libertatea. Decizia are loc în contextul în care în această săptămână premierul Nicolae Ciucă urmează să-și depună mandatul pentru rotativa guvernamentală, iar Bode ar urma să rămână ministru de interne, potrivit informațiilor ziarului. Condiția pusă de președintele Iohannis a fost cea de a clarifica situația până la momentul rotativei.

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

Consiliul: Autorul nu a dorit să inducă în eroare

CNECSDTI constată că domnul Lucian Nicolae Bode nu este vinovat de abaterea de la normele de bună conduită în activitatea de comunicare, publicare, diseminare şi popularizare ştiinţifică, constând în plagiat.

Din hotărârea Consiliului Național de Etică:

„Cartea conține un număr extrem de mare de surse citate, ceea ce dovedește faptul că autorul nu a dorit să inducă în eroare asupra paternităţii informaţiilor folosite. Deși sursele au fost citate cu unele erori, acest lucru nu a împiedicat identificarea sursei corecte, adică autorul nu a intenționat să ascundă sursa”, se mai arată în documentul Consiliului.

În analiza CNE se arată că au fost supuse evaluării 21 de figuri grafice și 27 de pagini de text. „În ceea ce privește evaluarea graficelor și figurilor cuprinse în carte, „nu s-au identificat figuri fără citarea corespunzătoare. Pentru unele figuri (pagina 49, 81 și 83) nu s-a găsit sursa și este posibil ca acestea să fie originale și neplagiate”. 

Concluziile hotărârii publicate astăzi de CNE se arată că „procentul de similitudine în urma analizei cu softul iThenticate (…) este cuprins între 14% și 18%. Acestea sunt considerate procentaje maxime”. 

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

Comisia de analiză a constatat că Lucian Bode are un număr foarte mare de referințe citate – 332 de referințe bibliografice – ceea ce, consideră membrii forului, „susţine intenţia autorului de a face o sinteză dintr-un volum mare de informaţie, având o contribuţie directă limitată”.

„S-a constatat că tipul de informaţie folosit este uşor accesibil şi autorul nu a încercat pe parcursul lucrării să lase impresia că ar fi generat personal datele statistice folosite sau conceptele foarte generale referitoare la resursele actuale de energie”, se arată în același document.

Problemele identificate de comisia de analiză 

• „Existența unor mari inconsistențe în ceea ce privește stilul de citare”
• „În câteva cazuri s-a constatat că citarea este defectuoasă” (de exemplu nu corespunde intervalul de pagini de unde s-a preluat text)
• „Există cazuri în care unele porțiuni de text au fost posibil preluate prin traducere din limba engleză, dar fără să fie citată sursa”
• „În ultimul capitol există porțiuni de text preluate dintr-un program de guvernare fără citarea sursei”
• „Cea mai frecventă problemă este existența preluării de text, inclusiv prin traducere din limba engleză, și pentru care nu s-au folosit ghilimelele, însă sursa din care s-a preluat este de cele mai multe ori citată corespunzător”.

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

La finalul analizei, Consiliul îi face și o recomandare lui Bode: să facă o erată in extenso în care toate greșelile de citare să fie menționate și corectate.

Emilia Șercan: Bode a plagiat cel puțin 18% din lucrare

Potrivit dezvăluirilor făcute pe 24 noiembrie 2022 de jurnalista Emilia Șercan într-un articol apărut în publicația PressOne, doctoratul ministrului de interne conține cel puțin 18,5% text plagiat, dar și 6 ilustrații complet plagiate, iar alte 30 citate incorect.

După dezvăluirile din presă, teza a fost reanalizată de Comisia de Etică a Universității Babeș-Bolyai – condusă de Dragoș Dacian -, cea care anterior reușise să identifice doar sub 3% conținut plagiat, într-o evaluare făcută la sesizarea USR.

Noul verdict al Comisiei UBB a confirmat plagiatul semnalat de Șercan și a ajuns la concluzia că „suspiciunile de plagiat se confirmă în marea lor majoritate”, iar „abaterile etice constatate sunt suficient de importante pentru a concluziona că teza este profund viciată”. 

Comisia a cerut retragerea cărții, care acum a făcut obiectul analizei Consiliului Național de Etică, ceea ce Bode a și făcut la momentul respectiv. 

Ministrul de interne a încercat să anuleze verdictul prin două procese intentate universității din Cluj-Napoca, însă fără succes. A atacat în instanță inclusiv Consiliul Național de Etică, pe 31 martie 2023, cerând suspendarea autosesizării forului. Pe 15 martie, Curtea de Apel București a respins ca nefondată cererea ministrului de interne.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro