Cine intră în carantină

Carantina persoanelor se instituie pe baza informațiilor științifice oficiale și a definiției de caz, la domiciliul persoanei, la o locație declarată de aceasta sau într-un spațiu special desemnat de autorități, pentru persoanele suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent înalt patogen care:

  • sosesc din zone în care riscul epidemiologie este ridicat, pe baza datelor epidemiologice transmise la nivel național, european și internațional de către organismele competente în domeniu;
  • au intrat în contact direct cu cel puțin o persoană confirmată cu o boală infectocontagioasă.

Carantina instituționalizată se realizează în următoarele situații:

  • dacă
    persoanele pentru care se instituie măsura de carantină declară
    pe propria răspundere că nu își pot asigura condițiile de
    separare fizică la domiciliu sau la locația declarată de acestea;
  • în
    cazul nerespectării măsurii de carantină la domiciliu sau la
    locația declarată, pe durata acesteia, deși persoana respectivă
    a consimțit-o la data instituirii.

Ce se întâmplă dacă persoana refuză măsura carantinării

În situația în care o persoană refuză măsura carantinării la domiciliu sau la locația declarată de acestea sau dacă încalcă măsura carantinei pe durata acesteia, deși a consimțit-o anterior, medicul sau organele de control recomandă, iar reprezentantul direcției de sănătate publică decide carantinarea persoanei în spațiul special desemnat de autorități, dacă aceștia constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară.

Decizia
se emite în cel mult 8 ore de la informarea făcută de medic sau de
organele de control și se comunică de îndată persoanei în cauză.

Măsura se instituie pe durata perioadei de incubație specifice bolii infectocontagioase suspicionate și încetează la expirarea termenului specific perioadei de incubație sau anterior, ca urmare a confirmării persoanei ca purtătoare a agentului înalt patogen, cu sau fără semne și simptome sugestive specifice definiției de caz, din acel moment fiindu-i aplicabile dispozițiile privitoare la măsura izolării.

Când se instituie izolarea

Izolarea
se instituie pentru persoanele bolnave cu semne și simptome
sugestive specifice definiției de caz, precum și pentru persoanele
purtătoare ale agentului înalt patogen, chiar dacă acestea nu
prezintă semne și simptome sugestive.

Izolarea persoanelor se instituie la domiciliul acestora, la locația declarată de acestea, în unități sanitare sau în locații alternative atașate acestora.

Cine intră în izolare

Izolarea
persoanelor se instituie cu acordul acestora, iar în lipsa
acordului, atunci când medicul constată riscul de transmitere a
unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere
comunitară, într-o unitate sanitară sau într-o locație
alternativă atașată unității sanitare, în scopul efectuării
examinărilor clinice, paraclinice și a evaluărilor biologice, până
la primirea rezultatelor acestora, dar nu mai mult de 48 de ore.

Izolarea la domiciliu sau la locația declarată se instituie dacă riscul contaminării altor persoane sau al răspândirii bolii infectocontagioase este redus.

Ce se întâmplă dacă persoanele refuză măsura izolării

Dacă persoanele refuză măsura izolării, medicul informează de îndată, după consemnarea refuzului persoanei, direcția de sănătate publică, care, în termen de cel mult două ore, va emite decizia prin care confirmă sau infirmă măsura izolării recomandată de medic, în unitatea sanitară sau într-o locație alternativă atașată acesteia. Decizia are caracter individual și se comunică de îndată persoanei în cauză.

În
situația în care persoanele prevăzute refuză măsura izolării
prelungită și recomandată sau dacă persoanele încalcă măsura
izolării instituită la domiciliu sau la locația declarată pe
durata acesteia, deși au consimțit-o anterior, medicul sau, după
caz, organele de control informează de îndată direcția de
sănătate publică județeană sau a municipiului București, care
poate confirma sau infirma măsura izolării într-o unitate sanitară
sau la o locație alternativă atașată acesteia, printr-o decizie
cu caracter individual. Decizia se va emite în cel mult două ore de
la informarea făcută de medic sau de organele de control și se
comunică de îndată persoanei în cauză.

Măsura
izolării încetează la data confirmării persoanei ca fiind
vindecată pe baza examinărilor clinice și paraclinice sau a
recomandării medicului care constată că riscul de transmitere a
bolii nu mai există.

Atât măsura carantinării, cât și cea a izolării poate fi contestată în instanță.

Informare-de-presa-izolare-si-carantinare

 
 

Urmărește-ne pe Google News