ComenteazăÎntr-un moment în care se pregătește să obțină un al treilea mandat în fruntea țării, liderul chinez Xi Jinping pare mai preocupat de trecut decât de viitor.
Xi este de fapt interesat în egală măsură de ambele, iar acest lucru va fi vizibil săptămâna aceasta.
Cei peste 300 de membri ai Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez (PCC) s-au întâlnit luni la Beijing, pentru patru zile, cu scopul de a revizui o rezoluție istorică care are doar două precedente, în 1945 şi 1981, într-un secol de existenţă a partidului.
Documentul urmează să rezume „marile realizări şi experienţele istorice” ale PCC şi va consolida puterea lui Xi înaintea Congresului din toamna anului viitor.
În versiunea istoriei prezentată de noua rezoluție, Mao Zedong a condus China în lupta de rezistență în fața marilor puteri internaționale, Deng Xiaoping i-a ajutat pe chinezi să se îmbogățească, iar Xi conduce acum țara pentru a o face să devină mai puternică.
Și pentru a face asta, el are nevoie să stea la putere cît mai mult, scrie CNN.
Actualul conducător al partidului şi statului chinez ar fi primul care obţine un al treilea mandat, după Mao Zedong, fondatorul Chinei comuniste.
De ce este istoria importantă
Niciun lider chinez din istoria recentă nu a fost atât de preocupat precum Xi de istorie și de locul său în cadrul acestei istorii, scrie New York TImes.
Iar rezoluția este foarte importantă deoarece, în vreme ce se ocupă de chestiuni istorice, ea modelează viitorul țării și al societății pentru următoarele decenii.
Ideile de bază ale documentului vor deveni și ideile campaniei de îndoctrinare. Rezoluția va dicta felul în care autoritățile predau istoria modernă a Chinei în școli, în manuale, filme sau emisiuni de televiziune.
Tot rezoluția va oferi cenzorilor și polițiștilor o bază pentru aplicarea unor legi mai dure împotriva celor care critică sau iau în derâdere cauza comunistă și „martirii” ei.
„Este vorba despre crearea unui nou context pentru China în jurul Partidului Comunist și a lui Xi, în care el plutește spre viitor, pe valul trecutului”, explică Geremie R. Barme, un istoric din Noua Zeelandă, care studiază China.
„Nu este cu adevărat o rezoluție despre istoria trecută, ci una despre viitoarea conducere”, explică acesta.
Prin consolidarea profilului lui Xi în istorie, rezoluția îi va întări poziția în vederea congresului de anul viitor, în care acesta va câștiga foarte probabil un al treilea mandat de cinci ani.
La vârsta de 68 de ani, Xi este cel mai puternic lider al Chinei din ultimele decenii și și-a câștigat popularitatea prin susținerea arătată luptei anticorupție.
Oamenii din partid care ar dori să diminueze dominația președintelui înaintea congresului ar putea să formuleze critici cu privire la greșelile inițiale din gestionarea pandemiei COVID sau la tensiunile din relația cu SUA. După rezoluție, astfel de critici ar echivala însă cu o erezie, scrie New York Times.
Un „om hotărât şi de acţiune”
În așteptarea reuniunii de săptămâna aceasta, articolele din presa de stat chineză s-au întrecut să aducă laude liderului.
Cotidianul Poporului a subliniat că Xi este liderul care a învins pandemia și alte crize. Agenţia oficială de presă Xinhua l-a caracterizat drept un „om hotărât şi de acţiune, cu gândire şi sentimente profunde, care a primit o moştenire şi îndrăzneşte să inoveze, un om cu viziune de viitor şi hotărât să muncească neobosit”.
În următorii ani, prioritățile lui Xi vizează reducerea inechităților, printr-un program de „prosperitate comună”, reducerea dependenței Chinei de tehnologia de import și continuarea modernizării Armatei pentru pregătirea unui eventual conflict.
În acest scop, el are însă nevoie de o autoritate cât mai mare. Viziunea lui Xi despre istorie oferă „un cadru ideologic care justifică un nivel tot mai mare de intervenție a partidului în politică, economie și politică externă”, spune Kevin Rudd, fost premier australian.
Xi „vede istoria ca pe o unealtă”
Pentru Xi, apărarea trecutului revoluționar al Partidului Comunist pare a fi o chestiune personală. El și-a arătat în mod repetat temerea că China se îndepărtează tot mai mult de rădăcinile sale revoluționare și că astfel, oficialii și cetățenii ar putea să își piardă încrederea în partid.
Xi a susținut de mai multe ori că URSS reprezintă un avertisment pentru China, opinând că aceasta a căzut deoarece liderii ei nu au reușit să respingă „nihilismul istoric”.
Noua rezoluție va reflecta acest lucru. În vreme ce precedentele două rezoluții făceau referire la diverse „probleme” din trecut, noul document va vorbi despre „realizările majore și experiențele istorice” ale partidului.
Rezoluția va prezenta istoria de 100 de ani a partidului ca pe un succes și un sacrificiu istoric. Evenimentele traumatizate precum foametea și reprimările vor deveni și mai irelevante în document – vor fi menționate, dar nu se va detalia pe tema lor.
Xi „vede istoria ca pe o unealtă pe care să o folosească împotriva celor mai mari amenințări la adresa regimului comunist”, spune și Joseph Torigian, profesor asistent la American University. „Este de asemenea un om care consideră că istoriile paralele sunt periculoase”, explică acesta.
Oricum, suficienți oameni îmbrățișează versiunea istorică promovată de partid și îl creditează cu îmbunătățirea vieților.
În 2019, spre exemplu, în China au existat 1,4 miliarde de vizite la așa-numitele obiective „roșii” – muzeele și memorialele care cinstesc trecutul partidului. Printre acestea se află și un sat unde Xi a muncit timp de șapte ani, care a devenit loc de pelerinaj politic.
Rezoluții în momente de cumpănă
Prin crearea unei rezoluții istorice, Xi își urmează cei mai puternici predecesori. Cele două rezoluții precedente au avut loc după perioade tumultuoase în istoria partidului și le-au oferit liderilor ocazia de a interpreta cele mai importante evenimente, precum și politicile predecesorilor, dar și de a anunța un nou curs de acțiune pentru viitor, scrie New York Times.
Mao Zedong a avut o rezoluție în 1945, cu titlul „Rezoluție pe tema anumitor chestiuni din istoria Partidului”. Documentul venea după o represiune politică și ideologică majoră în cadrul partidului, care a avut loc între 1942 și 1945 și a văzut mii de intelectuali uciși chiar înainte ca Mao să ajungă la putere.
Rezoluția lui Mao îi întărea poziția în cadrul partidului și îi oferea legitimitate pentru politica de epurare a inamicilor, notează ziarul de limbă engleză din Honk Kong South China Morning Post.
Deng Xiaoping a avut propria rezoluție, în 1981, sub titlul „Rezoluție pe tema anumitor chestiuni din istoria Partidului de la fondarea Republicii Populare China”, care se concentra pe cei 10 ani ai Revoluției Culturale inițiate de Mao.
În documentul său, Deng critica „erorile” lui Mao din timpul Revoluției Culturale care a avut drept rezultat moartea a milioane de oameni.
Rezoluția lui Deng promova viziunea acestuia pentru viitor, printr-o delimitare față de politicile lui Mao care propunea o conducere de grup a partidului ce ar fi prevenit un cult al personalității și ar fi pus baza pentru reformele economice.
Documentul aprecia totuși rolul lui Mao, arătând că „contribuțiile acestuia la revoluția chineză depășesc cu mult greșelile sale”.
De ce sunt importante aceste rezoluții? „Ele formau un cadru comun, o viziune comună a trecutului și prezentului în rândul elitelor partidului”, explică pentru New York TImes Daniel Leese, un istoric de la Universitatea din Freiburg, Germania.
„Dacă nu unifici gândirea oamenilor din cercurile puterii cu privire la trecut, este foarte dificil să fii pe aceeași lungime de undă cu privire la viitor”, explică el.