DOCUMENT / Legea offshore, noua Roșia Montană. Petroliștii primesc scutiri de taxe și derogări de la legea patrimoniului

Proiectul prevede derogări de la legislația privind construcțiile și cel cu privire la protejarea monumentelor istorice, iar la nivel fiscal, companiile petroliere sunt exceptate de plata taxei pe liberalizarea gazelor și primesc garanții că taxele nu le vor fi majorate.

Care este miza

Reamintim, gigantul american ExxonMobil a anunțat, alături de Petrom, în anul 2012, că au descoperit un zăcământ de gaze evaluat la 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze, în perimetrul Neptun din Marea Neagră.

Ulterior, Lukoil și Romgaz, care explorează împreună, au anunțat descoperirea unui alt zăcământ, de 30 de miliarde de metri cubi.

De asemenea, compania Black Sea Oil & Gas – controlată de fondul american Carlyle – are în posesie fostele zăcăminte deținute de către Sterling Resources.

Deși la nivel oficial se găsesc în apele românești ale Mării Negre puțin peste 100 de miliarde de metri cubi, potrivit informațiilor Libertatea, în total se află peste 400 de miliarde de metri cubi de gaze.

Spre comparație, România consumă anual circa 11-12 miliarde de metri cubi de gaze, din care 10 miliarde din producție internă. În acest moment, vasta majoritate a producției interne a României este de la Romgaz – companie de stat, și Petrom – controlată de către grupul austriac OMV. Pe lângă acestea, se mai găsesc și o serie de companii mai mici, respectiv Stratum Energy, Raffles Energy, Amromco și Foraj Sonde.

Recomandări

Agamiță Dandanache, varianta 2024. PNL și PSD continuă tradiția impunerii de oameni de la centru în teritoriu

Gazele vor fi exportate

România vrea deja să exporte gaze în Republica Moldova, pentru a fi eliberată de ”jugul” Gazprom, în vreme ce Ungaria vrea la rândul său să importe gaze naturale românești extrase din Marea Neagră, după cum se lăuda de curând premierul Viktor Orban.

Problema este că extracția gazelor din Marea Neagră este extrem de scumpă, acestea aflându-se atât la adâncimi mari, cât și departe în larg.

Spre exemplu, Exxon și Petrom au investit până acum peste 1,5 miliarde de dolari din 2008 încoace în proiectul din Marea Neagră.

Producția acestor zăcăminte ar trebui să înceapă în jurul anului 2020, însă anunțuri oficiale nu au fost făcute până acum. Și asta pentru că investitorii așteaptă un răspuns din partea autorităților privind cadrul legislativ.

Alba-neagra cu redevențele

România nu poate majora redevențele la petrol și gaze din cauza contractului de privatizare a Petrom, din 2004. Dar în 2013, Guvernul Ponta a introdus o serie de taxe suplimentare pentru a crește veniturile la buget.

Acestea sunt taxa de 60% pe liberalizarea gazelor (și crescută anul trecut la 80%), taxa de 1,5% pe extracție și taxa pe monopol. Din 2014 a intrat în vigoare și taxa pe stâlp, de 1,5% din valoarea construcțiilor, dar aceasta a fost eliminată în 2017.

Recomandări

Babadag, oraşul nunţilor între copii. Explicaţia autorităţilor care nu intervin: „comunitatea e una închisă şi deseori refuză a comunica în limba română”

În privința redevențelor, Guvernul Tudose a prezentat anul trecut un proiect, dar acesta a fost apoi abandonat.

Așa a apărut proiectul legii offshore, pentru stimularea producției din Marea Neagră.

”Lucrările reprezintă un obiectiv de interes public major, fiind indispensabile în cadrul politicilor fundamentale ale ţării în domeniul asigurării securității energetice”, se arată în proiect.

Experții au avertizat ziarul Libertatea cu privire la o serie de prevederi suspecte ale acestuia.

Primăriile locale, scoase din procedura de acordare a autorizațiilor de construire

O primă problemă sesizată o constituie faptul că primăriile locale din județele Constanța și Tulcea sunt scoase din procedura de acordare a autorizațiilor de construire pentru lucrările de pe coastă.

Autorizația este dată direct de către Ministerul Energiei. ”În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
a) actul de autorizare – actul final de autoritate emis în temeiul prezentei legi de către Ministerul Energiei pe baza căruia este permisă executarea lucrărilor aferente operațiunilor petroliere prevăzute la art 1”.

La articolul 1 se arată că lucrările sunt cele de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor, dar și de abandonare, precum și a lucrărilor la sonde.

Recomandări

Putin e „ca bunicul meu care se îmbată la o petrecere de familie și îi deranjează pe toți”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii” de Aleksei Navalnîi, care va apărea în România pe 22 octombrie (III)

Articolul 6 menționează, la rândul său, că certificatele de urbanism, acordurile și autorizațiile pentru diagnosticul arheologic sunt valabile timp de 36 de luni, cu posibilitatea de prelungire cu încă 24 de luni. În total, 5 ani.

Aceste termene nu se aplică problemelor de mediu și gopodărire a apelor.

Lucrări fără documente

Articolul 7 este, însă, la fel de surprinzător, căci statuează că lucrările, până la terminalele de coastă, se realizează fără niciun fel de documentații de amenajare a teritoriului.

”Interdictiile şi restrictiile legale, din documentatiile de urbanism şi de amenajare a teritoriului, din planurile de management şi/sau din planul de gospodărire integrată a zonei costiere nu sunt aplicabile”, se arată în document.

Pe românește, acestea se vor face fără consultări cu vecinii și fără celelalte condiții privind construcțiile.

Autoritățile locale, la cheremul companiilor

Mai mult, primăriile sunt obligate să pună în aplicare noile condiții, în beneficiul companiilor petroliere.

”Art.7 -(3) Autoritățile administrației publice locale au obligația de a transpune în documentațiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism zonele de protecție şi siguranță generate de lucrările ce intră sub incidența prezentei legi”.

Exceptare de la legea monumentelor istorice

Legea offshore vine și cu o derogare privind patrimoniul arheologic:

”Art.8.- Prin derogare de la prevederile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de la prevederile Ordonanței Guvernului nr.43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu modificările și completările ulterioare, şi de la prevederile Capitolului VI din Legea nr.182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, operațiunile petroliere executate offshore se desfăşoară cu respectarea următoarelor condiții:

a) descărcarea de sarcina arheologică a siturilor arheologice incluse în lista monumentelor istorice din offshore se realizează în baza operațiunii de diagnostic arheologic care se efectuează numai prin metode non-intruzive de investigare acustică, cu sonarul cu scanare laterală – side scan sonar sau cu profilatorul seismo-acustic – sub-bottom profiler, care va oferi imagini 2D până la o adâncime de minimum 3 metri în subsolul fundului mării.”

Potrivit experților consultați, aici ar fi trebuit schimbată legea arheologiei și legislația care guvernează epavele, astfel încât de prevederi să beneficieze toți cei interesați, nu doar companiile petroliere.

Drept de trecere pentru utilaje

Mai mult, inclusiv privații din zonele de coastă afectați de lucrări vor avea de suferit din cauza proiectului. Mai precis, aceștia vor fi obligați să își pună la dispoziție terenurile companiilor petroliere și contractorilor acestora, chiar dacă nu sunt expropriați pentru lucrări.

”Art. 11.- (1) Dreptul de trecere prevăzut la art. 10 are caracter legal şi se exercită de drept, necondiționat de înscrierea acestuia în cartea funciară, fără a necesita obținerea unui acord prealabil al proprietarilor sau al altor titulari de drepturi reale sau activități desfăşurate în legătură cu imobilele afectate, cu condiția îndeplinirii procedurii de notificare prevăzute la art. 12”, se mai arată în act.

Concomitent, articolul 16 exceptează avizarea studiilor de impact de către Comitetul Național al Zonei Costiere.

”Art.16. – (2) Prin derogare de la prevederile art. 68 din Ordonanţa de urgentă a Guvemului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.280/2003, cu modificările ulterioare, sunt exceptate de la avizarea de către Comitetul Național al Zonei Costiere (CNZC) studiile de impact pentru activităţile cu impact semnificativ aferente lucrărilor/lucrărilor la sonde”, potrivit proiectului.

Derogare de la Codul Muncii

De asemenea, legea oferă derogări și de la Codul Muncii. Angajații vor munci 168 de ore pe lună, raportat la o perioadă de referință de 12 luni.

Muncitorii nu vor putea lucra mai mult de 48 de ore pe săptămână, cu tot cu orele suplimentare.

Pomeni fiscale

Partea de final a proiectului este dedicată părților fiscale. Mai exact, statul dă și petroliștii iau.

În primul rând, petroliștii sunt scutiți de taxa pe liberalizarea gazelor. Supraimpozitarea a crescut de la 60% la 80% începând cu anul trecut, iar această taxă a devenit permanentă.

Numai că proiectul prevede scutirea de plata acesteia.

”Art. 18.- (1) Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi beneficiază, pe toată perioada derulării acestora, de nivelul de redevență, cotele procentuale de redevență petrolieră, pragurile de producție brută aferente acestor cote şi de reglementările fiscale existente la data intrării în vigoare a prezentei legi; începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, prevederile Ordonanței Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Ordonanței Guvernului nr.6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 261/2013, cu modificările ulterioare, nu se aplică titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) ANRM şi titularii de acorduri petroliere pot încheia acte adiționale la acordurile petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi pentru a reflecta la nivel contractual prevederile prezentului articol”, se arată în document.

De asemenea, redevențele rămân la aceleași niveluri ca până acum.

În fine, în situația în care companiile petroliere vor fi la un moment dat obligate să plătească mai multe taxe, atunci banii plătiți în plus se vor constitui în credit fiscal.

Practic, acele sume suplimentare vor fi restituite.

”Art.19.- (1) În situația în care titularii acordurilor petroliere referitoare la perimetrele petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării in vigoare a prezentei legi sunt obligati să plătească orice sume percepute de autoritățile publice în plus faţă de sumele care ar fi fost datorate în conformitate cu prezenta lege, aceştia vor fi îndreptățiți la un credit fiscal integral calculat anual pentru sumele suplimentare achitate; creditul fiscal va fi acordat sub forma unui drept de restituire la nivelul cheltuielilor sau costurilor pe care titularul le are prin plata sumelor suplimentare prevăzute în prezentul alineat.

Visuri energetice de miliarde

Potrivit unui studiu al Deloitte, publicat în luna mai, investiţiile în sectorul hidrocarburilor din Marea Neagră vor genera venituri la bugetul de stat în valoare de 26 de miliarde de dolari şi un plus de 40 de miliarde de dolari la PIB-ul României, până în anul 2040.

Tot în aceeaşi perioadă, aceste investiţii vor susţine anual, în medie, peste 30.000 de locuri de muncă.

Companiile petroliere vor investi 15,7 miliarde de dolari în proiectele din Marea Neagră, în perioada 2018 – 2040, conform raportului.

Legea Offshore by Daniel Ionascu on Scribd

Citește și:

Preoții de rang înalt din Suceava au mers cu un Rolls-Royce la slujbă. Vehiculul, fără rovinietă / VIDEO

Urmărește-ne pe Google News