Document | Lista străzilor care urmau să fie demolate de Ceaușescu în București, dacă nu venea Revoluția

Libertatea a intrat în posesia unui document emis de Consiliul Popular al Capitalei, recuperat de un pasionat colecționar, bucureșteanul Cătălin Nicolae. “Este vorba de un act din 1987, de documentare a clădirilor ce urmează să fie dărâmate în cadrul sistematizării Bucureștiului. Provin din arhiva unui fotograf și au fost cumpărate de mine”, explică Nicolae.

Ca să confirme lista, ziarul a luat legătura cu arhitectul și fotoreporterul Andrei Pandele, autorul volumului “Bucureștiul mutilat”, pentru detalii despre ce urma în Capitală, dacă dictatorul Nicolae Ceaușescu ar fi rămas la putere.

Pe 25 septembrie 1987, Consiliul Popular al Municipiului București, Secția de Arhitectură și Sistematizare, răspunde unei adrese semnate de directorul adjunct Adrian Ionescu de la agenția Agerpres, prin care se solicitau detalii despre noile “restructurări urbane”.

Zecile de străzi de “restructurat” din misiva către Agerpres

Explicația acestei solicitări oficiale este că fotoreporterii agenției pozau toate zonele și clădirile trecute pe lista celor ce urmau a fi dărâmate. De altfel, Agerpres deține cea mai mare arhivă de fotografii din România.

Referitor la adresa dvs, privind realizarea materialului documentar de arhivă, cu zone vechi ale orașului București, vă informăm lista principalelor străzi care vor intra în restructurarea urbană.

Consiliul Popular:

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

În comunicarea către Agerpres apar zeci de bulevarde și străzi care ar fi trebuit să intre în “restructurare”, printre care:

• Splaiul Independenței,
• Splaiul Unirii,
• Calea Călărașilor,
• Bulevardul Dacia,
• Calea Plevnei,
• Calea Floreasca,
• Strada Știrbei Vodă,
• Strada Berzei,
• Strada Luterană,
• Strada Traian și Nerva Traian,
• Calea Dudești,
• Strada Buzești,
• Strada Popa Tatu.

Nu e clar dacă “materialul documentar” despre care se vorbeşte a fost definitivat. “Nu putem confirma autenticitatea documentului transmis de dv., întrucât astfel de documente, nu figurează printre cele cu termen de păstrare permanent sau cu termen de păstrare pe 50 de ani”, ne-a comunicat Alina Mateiu, expert al Agenției Naționale de Presă.

Cine este Andrei Pandele

Andrei Pandele, 74 de ani, poate oferi informațiile relevante despre momentul din 1987. El este arhitect de profesie, dar și fotoreporter, membru fondator al Asociației Presei Sportive din România, în 1990. Imaginile sale despre perioada comunistă au fost expuse în numeroase țări. Pandele este autorul volumului “Bucureștiul mutilat”, apărut în 2018, la Humanitas.

În “Bucureștiul mutilat”, fotografiile lui Pandele și ale altor opt fotografi români ne arată Bucureștiul Epocii de Aur ceaușiste, înainte și după demolarea unor cartiere pline de farmecul începutului de secol XX. Clădiri de pe aproape șase kilometri pătrați din vechiul centru istoric au fost rase de pe fața pământului.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

“Restructurat însemna ce voia Ceaușescu”

“Domnule, restructurat însemna ce dorea Ceaușescu! Nu avea nici urmă de pricepere, dorea doar să-și arate puterea. Iar documentul dv. este cât se poate de real”, spune, cu convingere, arhitectul.

La el, era 1 la sută pricepere, completează. Trecea cu mașina și dădea din mâini. Exact cum dădea dictatorul din mâini, așa se și făcea. Cădea tot. Arhitecții vremii erau complici.

Andrei Pandele:

Își amintește o istorie dureroasă.

Șeful de proiect, rectorul Cezar Lăzărescu, de la Arhitectură, a trasat Calea Victoria Socialismului pe plan, a plecat în Africa de Sud şi s-a întors după 2-3 săptămâni.

A făcut infarct și a murit

“Axul Victoria Socialismului conducea pe mijlocul ei la o casă unde locuia o mătuşă a unui viceprimar, care avea o casă frumoasă, cu lucruri scumpe înăuntru, urma să i-o lase moștenire. Viceprimarul a obţinut să se mute axul cu un grad, să salveze locuința urmărită de el, dar a schimbat-o tocmai pe direcția pe care se afla casa rectorului.

Când s-a întors din Africa de Sud, Lăzărescu a aflat că i se demola casa. A făcut un atac cerebral şi s-a prăpădit în anul următor”, povestește Andrei Pandele.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

“Radeți tot!”, asta era deviza lui Nicolae Ceaușescu, spune Pandele.

De ce decretele referitoare la demolări erau secrete și au fost distruse

Decretele tovarășului referitoare la demolări erau secrete, nici nu se publicau în Monitorul Oficial.

“Cele 7 arhive care conțineau 100 de asemenea acte au fost parțial sau total distruse, ca datele să nu mai fie accesibile”, nota arhitectul. “Așa a fost distrus Bucureștiul! Iar acte de tipul celor găsite de dumneavoastră nu mai există, cel puțin până la proba contrarie, fiindcă își ascundeau toți complicitatea unor decizii ale unui nebun de legat”, adaugă el.

“Dictatorul se răzgândea, se contrazicea în decrete. Nu mai respecta nici măcar distanța legiferată între străzi, de 180 de metri. Sunt străzi făcute la 30 de metri una de alta. Pe toată lungimea bulevardului Victoria Socialismului, 5,42 km, a desființat 29 de străzi”, explică Pandele.

Deciziile haotice au dus la sufocarea Bucureștiului, valabilă și azi: “E caraghios, fiindcă circulația majoritară e nord-sud. De aceea, când treci prin Piața Unirii la o oră de vârf, e blocat tot”.

Cutremurul a declanșat nebunia de “mare ctitor”

Se pare că startul demolărilor care au desfigurat Bucureştiul are legătură cu urmările cutremurului din 1977. Atunci a decis ridicarea Casei Poporului.

“Zona Uranus era singura zonă din Bucureşti construită pe denivelare şi a fost ales ca epicentru al demolărilor, pentru că era terenul cel mai bun de fundație. Deci se putea construi pe el o casă uriașă, care să reziste la un cutremur de gradul 8 pe scara Richter”, povestește arhitectul Pandele.

• “Peste 20.000 de proprietăţi şi mai mult de 60.000 de familii au fost forţate să se mute. Nu mai puţin de 29 străzi au fost blocate sau au dispărut” –  comunitatea “Uranus dispărut”.

“E foarte clar că s-a demolat mult mai mult decât era necesar. Păi, sunt lucruri hilare, de exemplu Piaţa Alba Iulia are peste două hectare, pentru că e o piaţă făcută să vină 10.000 de oameni, să prezinte onorul. Nu e făcută să circuli”, spune Andrei Pandele.

“Din cauză că el nu avea răbdare şi voia să îşi arate puterea, avea o singură atitudine: «Întâi dărâmăm tot şi pe urmă vedem ce facem». După ce dărâma tot, zicea: «Acum faceţi voi». Și, după ce făceau cu planurile, spunea: «E greşit! Trebuia să faceţi altfel, schimbaţi». Aşa îşi arăta puterea…”,  concluzionează arhitectul.

Zone istorice au dispărut cu totul, iar blocurile le-au luat locul.

Despre gusturile lui Nicolae Ceaușescu nu are rost să vorbim. Pentru el, frumos putea fi doar ceva enorm și excesiv împodobit.

Andrei Pandele, autorul volumului “Bucureștiul mutilat”:

Cum ce era valabil azi pentru dictator nu mai era valabil mâine

În volumul «Bucureștiul cutremurat, 1977-1989», arhitectul Constantin Jugurică, director tehnic Proiect București, transcrie exact “indicațiile prețioase contradictorii” ale dictatorului de la cele 512 vizite de lucru la care a participat. Sunt 80 caiete de însemnări.

Iată câteva exemple, selectate de Andrei Pandele:

11.07.1977. De la lansarea ideii noului centru, Ceaușescu a decis numele noii artere: “Calea Victoriei ține treaz sentimentul patriotic al obținerii independenței în 1877. Calea Victoria Socialismului va consemna victoria socialismului în țara noastră”.

14.05.1979 – Calea Victoria Socialismului: «Câți metri lățime are artera Champs Elysee din Paris?». 90, i-a răspuns cineva din suită (real 70 m). “Deci această artera va avea lățimea minimă de 92”.

• 21.03.1980: Spitalul Brâncovenesc nu se demolează, chiar de trebuie deviat axul arterei oficiale.
• 16.03.1982: Hotărâre a conducerii: Spitalul Brâncovenesc se va demola.

• 21.04.1984: Arhivele Statului de la Mihai Vodă. Să se repare toate construcțiile incintei.
• 04.11.1984: Arhivele Statului, Biserica Mihai Vodă și Spitalul Brâncovenesc se vor demola.

11.04.1987: vizită la Parc Chirigiu: “Ați făcut desene frumoase. Dar întâi demolăm zona. Apoi să facem planurile de amenajare”.

• 15.06.1987: Se vor lua măsuri de reparare a Bisericii Sf. Spiridon Vechi.
• 14.08.1987: Să se demoleze Biserica Sf. Spiridon Vechi.

Ceaușescu, către arhitecți, 1987: “Nu pricepeți nimic. Habar nu aveți de arhitectura decorativistă, cât de cât”

28.11.1987 – Vizita Piața Unirii: «De ce fântâna centrală e așa de lată? Trebuia să o faceți numai de 10 m. Nu pricepeți nimic. Habar nu aveți de arhitectura decorativistă, cât de cât»”.

• 11.03.1989 – străpungere Mihai Vodă: «De ce este așa de lată (2×2 benzi)? Este total greșit, pentru că nu gândiți. Să se prezinte urgent o altă variantă».
• 26.08.1989 – străpungere Mihai Vodă: «Este prea îngustă (2×1 benzi). Faceți o altă variantă».

Foto: Andrei Pandele (www.ap-arte.ro)

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 5

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro