În cursa contra cronometru pentru viaţa celor doi ostatici din Onești, Poliţia Bacău l-a desemnat pe agentul-şef adjunct Marius-Ştefănuţ Moraru să negocieze cu agresorul. Negocierea a durat trei ore şi a eşuat, din motive pe care le va lămuri ancheta internă a Poliţiei.
La conferinţa de presă susţinută a doua zi după tragedie, jurnaliştii au pus întrebări despre calificarea agentului Moraru pentru astfel de misiuni.
„Sunt negociator şi operator tactic în cadrul Serviciului de Acţiuni Speciale al Poliţiei din 2017. Am urmat cursurile Şcolii de Agenţi de Poliţie Câmpina. De asemenea, am absolvit o facultate de drept şi un master în domeniul managementului”, a declarat Moraru.
Nici una dintre şcolile enumerate nu te califică automat drept negociator în Poliţie sau ca operator tactic în cadrul trupelor speciale.
În CV-ul agentului care a ţinut în mână destinele celor doi muncitori din Oneşti rămân nişte spaţii albe, pe care Moraru şi instituţiile care l-au creditat cu acest rol refuză să le umple cu explicaţii.
Am solicitat în scris de la IPJ Bacău următoarele date: studiile absolvite de Moraru Marius-Ştefănuţ, cursurile de specializare urmate de acesta, calificările sau procedurile pe baza cărora Moraru a primit rol de negociator şi operator tactic în cadrul S.A.S., precum şi modul în care respectivul agent a promovat în grad.
Șefii poliției susțin că pregătirea profesională e parte a „noțiunii de viață privată”
Într-un răspuns oficial, IPJ susţine că nu poate dezvălui astfel de informaţii, deoarece e vorba de „date cu caracter personal şi acestea sunt protejate în conformitate cu Regulamentul UE 2016 / 679”.
Mai departe, IPJ Bacău citează şi din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, pentru a-şi întări argumentaţia că examenele, promovările şi numirile din cadrul Poliţiei ţin de viaţa privată: „nu există niciun argument pentru a exclude activităţile profesionale din sfera noţiunii de viaţă privată”.
În ceea ce priveşte Regulamentul UE, de fapt, acesta încurajează, nu îngrădeşte circulaţia informaţiilor de interes public. Iar activitatea unei instituţii de forţă, precum Poliţia, este de interes public, nu privat, după cum o atestă şi Legea 544 / 2001: „prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau modul de exprimare al informaţiei”.
Absolvent de Drept la distanţă
Documente privind drumul lui Marius-Ştefănuţ Moraru până în corpul de elită al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bacău pot fi găsite pe internet.
Din arhivele digitale ale şcolilor şi inspectoratelor de poliţie, din declaraţiile de avere şi cu ajutorul unor surse din Poliţie, am reconstituit parţial traseul educațional şi profesional al lui Moraru, din liceu şi până la momentul Oneşti.
După ce a absolvit Liceul Emil Botta din Adjud, cu media de bacalaureat 9,15, Moraru a dat examen la Şcoala de Agenţi de Poliţie din Câmpina, în sesiunea august-septembrie 2009. A fost admis, cu un punctaj de 68 din 100.
După absolvirea şcolii din Câmpina, care echivalează cu o postliceală, Moraru a fost admis, pe baza mediei de bacalaureat, la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, cursuri la distanţă.
În 2016, Moraru susţine examenul de licenţă la Universitatea Iaşi, obţinând media 9,75. Apoi se înscrie la master, la Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău. „Un master în domeniul managementului”, a declarat Moraru. Titlul complet al specializării este: „Managementul sistemelor industriale de producţie şi servicii”. Nu e un domeniu care să aibă vreo legătură cu tehnicile de negociere sau cu gestionarea situaţiilor de criză care implică oameni.
În iulie 2018, Moraru a fost admis, primul pe listă, în ordinea mediei de bacalaureat, şi la Facultatea de Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei din cadrul Universităţii Vasile Alecsandri.
A ajuns în trupele speciale ale Poliției
În paralel cu formarea lui universitară, Moraru a lucrat ca agent de poliţie la postul din comuna Pufeşti, Vrancea, între 2011 și 2014. Cariera lui suportă o schimbare majoră în 2015. Din poliţia rurală, Moraru ajunge direct în Serviciul de Acţiuni Speciale (S.A.S.) din cadrul IPJ Bacău. Conform unor surse din cadrul inspectoratului, agentul a plecat dintr-un judeţ în altul în urma unei decizii de mutare.
Pentru a face parte din S.A.S., candidaţii poliţişti sunt admişi după o serie de testări, apoi urmează, timp de şase luni, un program de pregătire intensivă, care include, printre altele, trageri cu arma, de două ori pe săptămână, şi antrenamente fizice zilnice. La finalul programului, cursanţii trebuie să treacă un examen final.
Nici IPJ Bacău, nici IPJ Vrancea, nici Ministerul de Interne nu au răspuns, până în acest moment, întrebărilor despre eventuala instruire a agentului Moraru ca membru al trupelor speciale şi despre încadrarea acestuia ca „negociator şi operator tactic”.
Examen picat în 2019
Pentru a deveni din subofiţer ofiţer, un agent de poliţie are nevoie de studii superioare. Cu diploma de Drept urmat la distanţă, Marius-Ştefănuţ Moraru s-a înscris la mai multe examene de promovare organizate în cadrul Poliţiei.
Dar la unele dintre aceste concursuri nu s-a prezentat, iar la celelalte a fost respins.
De avansat în grad, a avansat prin trecerea timpului. La gradul de agent-şef adjunct, Moraru a ajuns în acest an, când împlineşte stagiul minim obligatoriu de 5 ani în gradul de agent principal.
În august 2017, Moraru a fost respins cu nota 7,30 la concursul organizat de Inspectoratul General pentru Imigrări, pentru ocuparea a două posturi de ofiţer specialist.
Tot în august 2017, Moraru s-a înscris, dar nu s-a prezentat la concursul organizat de IPJ Bacău, pentru ocuparea a şase posturi de ofiţer de poliţie, specializarea Investigaţii Criminale.
În martie 2019, Moraru a picat cu nota 4,60 un concurs organizat de IPJ Bacău, pentru ocuparea a patru posturi de ofiţer de poliţie, la Centrul Teritorial de Examinări IT – Serviciul Criminalistic.
Negociator poate fi orice poliţist, indiferent de grad, cu condiţia să fi urmat o pregătire specifică, nu neapărat în cadrul S.A.S. Cursurile cu agenţi F.B.I., de exemplu, încheiate printr-un examen care constă în simularea unei situaţii reale de criză, asigură pentru poliţiştii români calificarea oficială ca negociator.
Pregătirea negociatorilor români, o meserie relativ nouă în cadrul MAI, diferă de la caz la caz, experienţa jucând un rol important. În intervenţia sa din cadrul conferinţei de presă, Moraru a precizat că a mai gestionat situaţii tensionate, fără să dea detalii cu privire la acestea.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro