Un control din iulie 2021 al Inspecției Sanitare de Stat, din subordinea Ministerului Sănătății, a scos la iveală o serie de nereguli ce afectau direct calitatea tratamentului pacienților cu arsuri de la Bagdasar Arseni, spital din sudul Bucureștiului. Ei au constat că nu existau circuite medicale, se foloseau materiale consumabile expirate, cadrele medicale nu se dezinfectau pentru fiecare pacient ars în parte, ci la comun, iar rezervele erau mai mici chiar și decât minimul prevăzut de normele sanitare.
Toate acestea referințe apar în documentul Corpului de Control al Ministerului Sănătății, consultat de ziar. În același raport sunt menționate și infecțiile nosocomiale de la Bagdasar Arseni. Marți, 12 aprilie 2022, spitalul a ajuns în atenția publică după ce secția UPU a luat foc.
Libertatea a relatat despre problemele de la Bagdasar-Arseni de mai multă vreme, pe baza mărturiilor din interior.
Medicii au reclamat de multă vreme rata mică de supraviețuire a pacienților cu arsuri
Bagdasar Arseni este un spital în care personalul medical a reclamat de multă vreme probleme de organizare, care afectează viața pacienților. În decembrie 2021 – ianuarie 2022, un singur pacient cu arsură mai mare de 15% a fost salvat, au spus medicii într-o scrisoare către conducerea Ministerului Sănătății.
În schimb, 7 pacienți internați în Secția de Arși de la Bagdasar, dintre care unul chiar cu arsură de numai 10% din suprafața corpului, au decedat.
„Această rată de supraviețuire este inadmisibilă într-o așa-zisă unitate de arși din secolul 21”, au scris Ministerului Sănătății medicii din spitalul de urgență bucureștean.
Este vorba despre Secția de Arși inaugurată cu fast în august 2020, împreună cu Primăria Sectorului 4, reprezentată de primarul Daniel Băluță.
Medicii de la Bagdasar: Secția UPU, „inaugurată pe repede înainte”
În același timp, la spitalul bucureștean a fost ridicată o secție UPU „inaugurată pe repede înainte în scop electoral”, spun medicii spitalului, în timp ce secția de arși, „care trebuia ridicată separat, așa cum a fost acel UPU, a fost înghesuită în cadrul spitalului”.
Este chiar secția de primiri urgențe nouă care a luat foc marți dimineață. Ea fusese inaugurată fără aviz ISU, care a venit ulterior inaugurării. „Răspund eu”, spunea managerul Andi Nodiț pentru news.ro în septembrie, când unitatea nu avea încă avizul.
Care era planul inițial
În septembrie 2021, un alt control a fost făcut la Bagdasar-Arseni de către Ministerul Sănătății. De data aceasta, a venit corpul de control al MS.
Inspectorii au vrut să înțeleagă de ce Primăria Sectorului 4 a finanțat, dacă existau bani de la Banca Mondială, pentru unitatea de mari arși și o unitate de primiri urgențe. Ce au descoperit?
În 2016, Grupul Tehnic de lucru din Ministerul Sănătății a ales Bagdasar ca unul dintre centrele care să găzduiască un nou centru de arși. Apoi, în vara aceluiași an, celor din spital li s-a transmis că se va face o clădire nouă care să găzduiască un centru de mari arși (CMA).
La Ministerul Sănătății s-a realizat o licitație pentru această investiție, câștigată de firma italiană Politecnica. Pe 6 septembrie 2019 s-a semnat contractul între minister și firma câștigătoare. Obiectivele erau:
- Centru de arși cu 6 paturi pentru pacienți critici, 6 pentru pacienți intermediari ATI și postcritici, 5 paturi pentru microchirurgie și chirurgie reconstructivă;
- O secție ATI cu 26 paturi;
- Un bloc operator cu 7 săli operație;
- Un CPU pentru gestionarea a 100.000 cazuri anual.
Banii urmau să vină de la Banca Mondială.
Proiect blocat și continuat cu bani de la Primărie
Ministerul Sănătății susține, în raportul corpului de control, că, la un moment dat, Unitatea de Management al Proiectului Băncii Mondiale din cadrul MS n-a mai primit niciun răspuns de la conducerea spitalului. Managementul a ales o finanțare de la Primăria Sectorului 4 pentru un UPU, „care era oricum stipulat în planul inițial”, și a unei unități de arși – cea cu probleme – intercalată într-un spațiu dezafectat. Și nu construită separat, cum era planul.
În răspunsul spitalului, atașat tot la documentația corpului de control, managerul susține că finanțarea inițială nu includea și demolarea unei clădiri. Așa că, spune directorul, a trimis adrese către Minister, apoi către DSP, la care n-a primit răspuns.
Nodiț afirma atunci că ăsta e motivul pentru care a ales o asociere separat cu Primăria Sector 4, care s-a oferit să refacă un etaj prin finanțare proprie și să facă UPU care a ars marți.
În plus, într-un răspuns ambiguu trimis către Libertatea, spitalul spune concret doar că Ministerul a fost informat în legătură cu realizarea noului UPU și a secției de arși cu probleme, însă nu menționează clar dacă și în legătură cu finanțarea de la bugetul primăriei Sector 4.
Ministerul Sănătății susține, în raport, că el n-a primit răspunsuri și lămuriri de la spital și a „fost nevoit să renunțe din lipsa de colaborare cu unitatea sanitară pentru a nu se crea o dublă finanțare”.
Raportul corpului de control a fost dosit, nu s-a mai auzit nimic de el de circa jumătate de an.
Medici din spitalul Bagdasar-Arseni:
Amenajare cu probleme
Ridicată în alt loc decât era gândită inițial, secția de arși a fost amenajată cu o mulțime de probleme.
Libertatea publică azi raportul controlului Inspecției Sanitare de Stat efectuat la Secția de Arși în iulie 2021, la mai puțin de un an de la descindere, control în urma căruia s-au găsit nenumărate probleme, de la lipsa apei sterile din sala de pansamente și până la lipsa circuitelor ori înghesuiala din rezervele arșilor.
6 nereguli găsite la control
Inspecția a avut loc în anul 2021 și a vizat activitatea secției în ultimul an și jumătate. A fost făcut de trei inspectoare de la ISP și de un inspector sanitar la DSP București.
Între 7 și 11 iunie 2021, trei inspectoare de la INSP și un inspector sanitar la DSP au efectuat un control la Spitalul de Urgență Bagdasar-Arseni Bucureștii. Raportul a fost finalizat o lună mai târziu.
Au fost verificate secția ATI Corp C, unde sunt 3 rezerve destinate pacienților cu arsuri, secția de chirurgie plastică și cele de operație/tratament a pacienților arși.
1. Fără apă sterilă în sala de îmbăiere și pansament
Inspectorii au descoperit că „sala pansamente/îmbăiere pacienți cu arsuri era dotată cu cadă toaletare arși, dar nu avea în dotare chiuvetă cu apă sterilă”.
„(Dotarea) este prevăzută la punctul 1.6, Anexa 1 a Ord. MS nr. 476/2017 privind organizarea și funcționarea structurilor care acordă asistență medicală și îngrijirea bolnavilor cu arsuri” – extras din raportul Inspecției Sanitare de Stat.
Măsura era în curs de realizare, termenul fiind prelungit până în iulie 2021.
În decembrie 2015, tragedia de la Colectiv a scos la suprafață mizeria de la Spitalul de Arși din București, în memoria colectivă rămânând apa nesterilă și cada comună în care erau curățați pacienții arși de la ATI.
Concluzia din documente e că, în 2021, într-o secție nouă și modernă a Spitalului Bagdasar-Arseni, destinată tratării pacienților cu arsuri, a lipsit sursa de apă sterilă la cada de toaletare.
Managerul dă vina pe şeful Secţiei de Chirurgie Plastică
Întrebat cum îşi explică absenţa unei chiuvete cu apă sterilă, managerul spitalului Andi Nodiţ aruncă responsabilitatea în sarcina şefului de secţie de la Chirurgie Plastică: „Chiuveta cu apă sterilă a fost îndepărtată din sala de îmbăiere a pacienților cu arsuri ca urmare a solicitării scrise a medicului șef al Secției Chirurgie Plastică, microchirurgie reconstructivă de la aceea dată”. Potrivit acestuia, solicitarea ar fi fost făcută pe 8 februarie 2021.
2. Lipsa circuitelor medicale separate
„Urmare verificărilor efectuate s-a constatat că pentru pacienții cu arsuri nu sunt stabilite circuite adecvate (separate) între secția ATI – etaj II și secția chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă de la etajul IX, în sensul că cele două lifturi mari sunt utilizate pentru toți pacienții internați în unitatea sanitară”, se arată în raport.
Practic, pacienții cu arsuri erau transportați în aceleași lifturi cu ceilalți bolnavi din spital, lucru complet interzis în cazul lor, conform normelor.
Măsura era „în curs de realizare”.
Managerul Andi Nodiţ contrazice însă raportul Inspecţiei Sanitare şi spune că pacienţii internaţi la ATI – etaj II erau transportaţi pe circuite „avizate de Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti”.
3. Infecțiile nosocomiale: număr aproape triplu în primele 5 luni din 2021 față de tot anul 2020
Conform datelor, în tot anul 2020, în Spitalul Bagdasar-Arseni au fost raportate 337 de cazuri de infecții asociate actului medical (IAAM), cunoscute ca infecții nosocomiale.
6 dintre ele fuseseră la pacienții arși de la ATI: un caz de infecție urinară Pseudomonas aeruginosa, o infecție cateter cu Klebsiella oxytoca, o bronhopneumonie cu Acinetobacter baumanii, două infecții cu e-coli și una cu Klebsiella spp.
Toate erau multirezistente la antibiotice.
În 2021, în doar primele 5 luni ale anului, au fost 184 de infecții nosocomiale, dintre care 16 pe secția ATI arși.
Cele 16: 4 bronhopneumonii (1 Acinetobacter baumanii, 1 Pseudomonas aeruginosa – piocianic, 1 – Klebsiella pneumoniae, 1 – Providencia stuartii), 6 infecții urinare (1 – Propeus, 1 – e-coli, 1 – Proteus, 3 – Klebsiella spp.), 5 sepsis (2 cu stafilococ auriu MRSA, 1 klebsiella, 1 cu piocianic, 1 cu bacil gr. Neg. glucozo neferm), o infecție cateter cu Ralstonia.
4. Rezerve mult mai mici decât normele
„Menționăm faptul că Ordinul MS 1500/2009 prevede la Anexa nr. 9, art. 3, alin. D, litera b), zona de spitalizare – salon de terapie intensivă – suprafața netă destinată fiecărui pat de terapie intensivă este de minimum 12 mp arie utilă minimală, iar fiecare pat trebuie să dispună de o distanță de 3-3,5m de la perete”, scrie în normativ.
Ce au descoperit inspectorii la Bagdasar?
Rezerva 1 avea o suprafață de 11,36 mp, a doua rezervă – 11,65 mp, a treia – 12,05mp. Două dintre rezerve aveau mai puțin de 12 metri pătrați. Și niciunul 12 metri pătrați arie utilă.
Distanțele dintre pat și 3 pereți erau: 1,2m, 0,9m, 1,5m – în cazul primului salon, 1,1m, 0,6m, 1,8m – al doilea salon, 1m, 0,8m, 1,9m – al treilea salon. Mai puțin și de jumătate față de ce prevede Ordinul MS 1500/2009!
5. Sterilizare la comun pentru toate paturile pacienților cu arsuri
Inspecția Sanitară a descoperit și că medicii care vin la cele trei rezerve ATI se dezinfectează înainte de intrarea în hol și nu înaintea intrării în fiecare rezervă în parte.
„Există 3 rezerve cu câte un pat ATI la fiecare și filtru de intrare comun pentru cele trei rezerve”.
Medici contactați de ziar explică faptul că ar fi trebuit filtru separat pentru cele trei paturi ATI separate. În răspunsul oferit Libertatea, managerul Andi Nodiţ nu face decât să confirme existenţa unui filtru de intrare comun pentru cele trei rezerve.
6. Consumabile medicale expirate
La controlul inițial, inspectorii au găsit 11 vacutainere pentru recoltare probe VSH. Acestea aveau termenul de valabilitate 04.2021, fiind expirate de două luni.
Asistentul găsit responsabil a fost amendat cu 2.000 lei, iar problema apărea ca rezolvată după refacerea controlului.
Întrebat dacă neregulile identificate de inspectori au fost remediate la nivelul secţiei ATI, managerul spitalului Andi Nodiţ a oferit o altă interpretare a raportului Inspecţiei Sanitare: „nu e vorba despre nereguli, ci despre neconformităţi“. „Dacă într-adevăr sunteţi în posesia raportului făcut în urma controlului Inspecţiei Sanitare de Stat, cunoaşteţi deja răspunsul la această întrebare: toate măsurile dispuse au fost duse la îndeplinire”, a explicat managerul Andi Nodiţ.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro