Conform ordinului președintelui SRR din mai 2023 care aprobă „obiectivele specifice anuale” ale fiecărui studio din teritoriu, managerul Radio Iași, Claudia Crăcăleanu, și redactorul-șef, Nicolae Tomescu Stachie, s-au angajat că postul local va avea o audiență medie anuală de minimum 200.000 de ascultători unici pe zi.
Asta în condițiile în care în obiectivele din 2022 se angajau la o audiență de 300.000 de ascultători unici pe zi, iar în 2021 – 350.000.
Obiectivele asumate pentru anul în curs sunt cu 33% mai mici decât cele de anul trecut și cu 57% sub cele din 2021.
Cu cât a scăzut audiența?
În 2022, postul avea un „daily reach” mediu zilnic de 368.100 de ascultători, iar în 2023, cifra este de 250.800 de ascultători, conform datelor Asociației pentru Radio Audiență (ARA). O scădere de 32%!
Mai mulți angajați ai stației locale s-au declarat revoltați când au consultat documentele puse la dispoziție de Libertatea. Aceștia au spus că se simt ca pe o „corabie aflată în derivă”, în care șefii nu se implică aproape deloc, dar sunt plătiți de cinci ori mai bine decât angajații „plătiți mizerabil, care duc radioul în spate”.
„Eu am învățat meserie de la grei ai radioului, iar exigența era înaltă pe atunci. Nu mă așteptam ca țintele acestea să treacă așa de ușor, căci bănuiesc că au fost parcurse de Consiliul de Administrație. Nici nu știam de existența acestor obiective, mai ales că la noi scaunul de șef pare permanent, iar informațiile de la SRR fie nu ajung, fie ajung foarte târziu la noi. Drept să vă spun, Radio Iași e ținut în viață de o mână de oameni profesioniști, care-s plătiți mizerabil”, a declarat pentru Libertatea unul dintre jurnaliștii cu cea mai mare vechime de la Radio Iași, sub protecția anonimatului.
Cum explică șefii Radioului public
Libertatea a încercat să afle motivul pentru care este asumată o scădere în audiențe de conducerea radioului local.
Am încercat să vorbim cu redactorul-șef al Radio Iași, Nicolae Tomescu Stachie, dar acesta nu ne-a răspuns la apeluri și mesaje.
Managerul, Claudia Crăcăleanu, ne-a spus că „obiectivele strategice au fost actualizate în timpul anului și acolo a fost asumată o altă cifră”, dar a refuzat un dialog și ne-a îndrumat să vorbim cu „colegii de la comunicare”.
Libertatea a întrebat conducerea Societății Române de Radiodifuziune dacă obiectivele asumate de conducerea Radio Iași sunt relevante pentru a judeca performanța managerială.
Mai ales că am consultat obiectivele tuturor posturilor teritoriale din 2021, 2022 și 2023 și doar Radio Iași și-a asumat cifre în scădere. Toate celelalte posturi și-au propus audiențe în creștere.
Managerul Societății Române de Radiodifuziune, Dincă Răzvan Ioan, care a semnat ordinele prin care lua la cunoștință obiectivele asumate de conducerile teritoriale ale radioului, a spus pentru Libertatea că nu știa de această situație în particular, de la Radio Iași. Dar a precizat că, de principiu, obiectivele respective sunt importante.
În principiu, obiectivele sunt urmate apoi de un plan de acțiune care trebuie să răspundă unor indicatori de performanță, da. Nu știu acum concret cum arată lucrurile la Iași.
Răzvan Ioan Dincă, șeful SRR:
„Radio România a recâștigat tot ceea ce pierduse în anul anterior”
Acesta ne-a direcționat către Florin-Cătălin Brușten, secretar general al radioului din 1994, care coordonează activitatea structurilor teritoriale.
„În acest moment, întreg Radio România, cu scăderi și creșteri asumate, a recâștigat tot ceea ce pierduse în anul anterior, iar pe zona Moldova suntem cu un plus de 100.000 de ascultători pe toate posturile din Moldova. Ne dorim un public mai tânăr și dinamic. Cifrele respective din documentele interne reprezintă o linie roșie pe care ne-am asumat-o, dacă scade sub ele… Avem o politică, ne asumăm că putem să scădem într-o anumită zonă, cu condiția să nu se dovedească a fi un trend”, a declarat Florin-Cătălin Brușten.
Diferențe uriașe între salariile șefilor și cele ale jurnaliștilor
Angajații de la Radio Iași consultați de Libertatea au o altă explicație pentru „strecurarea” acestor obiective: „Să nu cumva să-i clintească cineva din scaune, că sunt prea bine plătiți”.
Claudia Crăcăleanu conduce Radio Iași de la finalul anului 2013.
Potrivit declarației de avere din 2020, ultima care apare pe site-ul radioului public, managerul Claudia Crăcăleanu a câștigat, în 2019, în medie, 12.310 lei net pe lună.
Cum salariile de la Radio sunt calculate în funcție de salariul minim, mărirea acestuia operată la începutul acestui an a adus venituri suplimentare în contul Claudiei Crăcăleanu.
Conform calculelor Libertatea pe baza grilelor de salarizare din contractului colectiv de muncă de la Radio, managerul câștigă astăzi, fără a lua în calcul sporul de vechime, minimum 21.000 de lei brut. Cu sporul de vechime de 25%, salariul este de minimum 26.250 de lei brut, circa 15.300 de lei net, însă sunt indicatori care-i permit să încaseze și mai mulți bani.
Redactorul-șef, Nicolae Tomescu Stachie, are un salariu lunar de minimum 20.125 de lei brut, undeva peste 11.500 de lei net.
Ca titlu de comparație, președintele României, Klaus Iohannis, a avut în 2022 un salariu lunar brut de aproape 25.000 de lei, conform unei analize Panorama.ro.
Conform contractului colectiv de muncă, consultat și de Libertatea, cât și a informațiilor obținute din interiorul radioului, jurnaliștii cu studii superioare de la Radio Iași câștigă între 5.000 și 5.300 de lei brut pe lună, adică în jur de 3.000 de lei net.
Primă de 4.000 de euro pentru ziua de naștere și propagandă antivaccin
Atât managerul Radio Iași, cât și redactorul-șef au mai ajuns până acum în atenția presei.
Reporter de Iași a scris, în 2016, că Claudia Crăcăleanu a primit o primă de 4.000 de euro în ziua ei de naștere, prin decizia directă a președintelui SRR.
Despre redactorul-șef, Nicolae Tomescu Stachie, „Ziarul de Iași” a scris, în decembrie 2021, că a distribuit pe pagina personală de Facebook și pe cea a Radio Iași un articol care făcea propagandă antivaccinistă în contextul pandemiei de COVID-19.
„M-am declarat, de la «începuturi», adversar al tribulaţiilor politice (cu rol de «resetare planetară») şi al «noii religii»(Covid)”, a scris Tomescu, în postarea pe Facebook.