ComenteazăO stenogramă a Biroului Executiv de conducere al MAE din 22 decembrie 1989 arată schimbarea de direcție adoptată din mers de ministrul de externe de la acel moment, Ion Stoian.
Momentul schimbării a venit cândva la ora 13.40, potrivit documentului desecretizat de MAE. Adică după fuga lui Nicolae Ceaușescu, și când Stoian încercase deja, fără succes, să ia legătura cu conducerea guvernului.
”S-a întâmplat ceea ce trebuia să se întâmple pentru că nu s-a ținut seama de adâncile frământări existente în rândurile noastre, ale tuturor și ale fiecăruia dintre noi, pe care le știm”, spunea Stoian.
”Sigur, istoria va aprecia și activitatea de până acum și va stabili activitatea noastră viitoare”, mai spunea fostul minisitru de Externe.
Imediat după, MAE trimitea și o circulară ambasadorilor prezenți la post în străinătate.
”Noi, toți lucrătorii din Ministerul Afacerilor Externe, ne solidarizăm cu întreaga mișcare care are loc în țară, ne solidarizăm de asemenea cu armata, generalii, ofițerii, soldații care în aceste împrejurări dramatice pentru țară sunt alături de popor”, preciza circulara.
Circulara îl mai condamna pe Ceaușescu ”pentru actele criminale” și le cerea diplomaților să anunțe că România este gata să iasă din izolarea la care a dus-o dictatura.
Acuzații la adresa forțelor externe
Cu doar o zi mai devreme însă, MAE trimitea de zor instrucțiuni ambasadorilor, cerându-le să nu accepte notele de protest ale guvernelor străine care erau îngrozite de violențele de la Timișoiara.
Tot pe 21, MAE relata pentru diplomații români întâlnirea lui Stoian cu ambasadorii străini acreditați la București.
În întâlnirea cu pricina, Stoian transmisese că ”evenimentele de la Timișoara au fost organizate cu sprijinul oficiilor de spionaj din străinătate, a altor cercuri politice imperialiste și a unor oficialități politice”.
”Scopul acestora a fost oprirea procesului de construire a socialismului în țara noastră”, afirma răspicat ministrul de Externe, cu doar o zi înainte de a se solidariza cu poporul.
Apărătorii crimelor Revoluției până în ultimul moment
Foarte repede și-au schimat poziția prin urmare și ambasadorii români în străinătate.
Potrivit MAE, misiunile diplomatice ale României socialiste erau sub tirul solicitărilor oficiale, opiniei publice și ale mass media din țările de acreditare, care protestau împotriva măsurilor represive și cereau explicații și informații suplimentare privind evoluția evenimentelor și numărul victimelor.
”Diplomaților români li s-a ordonat să pledeze cauza regimului dictatorial de la București și să ofere justificări ale măsurilor abuzive ale acestuia în fața autorităților din țările unde erau acreditați, în special pe fondul transmiterii de informații direct din Timișoara, din surse independente.
Șefii misiunilor diplomatice românești din străinătate trebuiau în prima fază să nege pur și simplu “aşa-zisele evenimente de la Timişoara”, dar răspândirea rapidă a știrilor prin mass media din întreaga lume a constrâns autoritățile comuniste de la București să recunoască starea de fapt!”, precizează MAE.
O telegramă diplomatică americană care confirmă această stare de fapt nota, spre exemplu, un amănunt incredibil.
”Ambasadorul României la Budapesta, (Traian) Pop a telefonat la Ministerul de Externe pe 18 decembrie și a cerut interzicerea unui moment de veghe la lumina lumânărilor care urma să aibă loc în fața ambasadei, lucru pe care Ministerul de Externe nu are cum să îl facă din punct de vedere legal”, preciza telegrama trimisă la Washington de ambasada SUA la Budapesta.
După câteva zile, vântul schimbării începuse să bată.
Aceeași ambasadă nota, într-o telegramă trimisă pe 24 decembrie, că ambasada României a afișat un steag tricolor cu stema decupată, simbol al Revoluției.
Ion Stoian a fost ministru până pe 22 decembrie, dar după cum chiar el a declarat într-un interviu acordat Adevărul, a rămas în MAE până pe 28 decembrie.
Fostul ministru a fost mai apoi arestat, judecat și condamnat la 14 ani de închisoare pentru complicitate la omor deosebit de grav. A fost însă grațiat în martie 1994 de președintele Ion Iliescu.
Libertatea a prezentat în ultimele zile fragmente din telegramele diplomatice americane și canadiene, care au dezvăluit printre altele cum a apărat Teodor Meleșcanu până în ultimul moment regimul de la București, negând, inclusiv pe 20 decembrie, represiunea de la Timișoara.
Documentele, obținute pe baza legislației privind liberul acces la informații, au fost publicate de jurnalistul și profesorul canadian Stanley Tromp, pe blogul lui.