Fosta Întreprindere de Avioane București, compania aerospațială cu capital majoritar de stat Romaero a fost administrată defectuos sub bagheta lui Remus Vulpescu – este concluzia raportului finalizat de inspectorii Curții de Conturi la finalul anului trecut, pentru perioada 2018-2020.
Modul de administrare a patrimoniului societății ROMAERO S.A. nu este în concordanță, sub toate aspectele semnificative, cu scopul, obiectivele și atribuțiile prevăzute în actele normative prin care a fost înființată entitatea și nu se respectă, sub toate aspectele, principiile legalității, regularității și economicității.
Raportul Curții de Conturi:
Conform documentului, principalele probleme au constat în:
- lipsa unui plan de achiziții;
- depășirea nivelului de cheltuieli aprobat la nivelul companiei, inclusiv prin creșteri salariale nejustificate;
- achiziții nerentabile, nejustificate, cum ar fi puști airsoft destinate relaxării angajaților, dar în privința cărora nu există dovezi că ar fi fost utilizate;
- depășirea nivelului maxim admis pentru cheltuielile de protocol;
- întârzieri de 4 ani în ce privește procedura de selecție a membrilor Consiliului de Administrație;
- nerespectarea prevederilor privind formarea profesională a angajaților, cu angajarea de cheltuieli în sumă de peste 500.000 de lei, fără aprobarea departamentului Birou Învățământ din cadrul companiei.
Cine este Remus Vulpescu
Remus Vulpescu a fost director general al Romaero între 2016 și 2020. Avocat și lichidator judiciar, Vulpescu este un abonat al funcțiilor publice. A fost șeful de cabinet al ministrului finanțelor Daniel Chițoiu și director în cadrul corpului de control al premierului Victor Ponta.
În 2013, a negociat, din poziția de șef al Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizărilor în Industrie, privatizarea Oltchim cu Dan Diaconescu, pe care l-a desemnat câștigător. Un eșec uriaș, de pe urma căruia s-a ales cu porecla „DJ Remus”, după ce Diaconescu a spus că îl aștepta la negocieri cu muzica dată tare.
Din 2021, se află în board-ul de conducere la Nuclearelectrica, o altă companie cu capital majoritar de stat.
70.000 de euro pe an, de la stat. Cel puțin
350.000 de lei cel puțin a încasat în 2019 Remus Vulpescu de la stat, potrivit declarației de avere depuse în 2020, care poate fi consultată pe site-ul ANI. 240.000 de lei de la Romaero, 150.000 de euro de la Cuprumin. Vulpescu nu a trecut în acel an banii pe care îi încasa de la Nuclearelectrica. Sumele au apărut un an mai târziu, în declarație din 2021, aferentă anului 2020: 190.000 de lei de la Nuclearelectrica și 60.000 de la Romaero.
Vulpescu are un teren de 10.000 de mp în București, unul în Balotești, două mașini și o colecție de ceasuri de 38.000 de euro.
Vulpescu: „Am făcut și greșeli, dar niciodată cu bună știință”
Într-un amplu răspuns transmis către Libertatea, Remus Vulpescu contestă concluziile Curții de Conturi și insistă asupra realizărilor sale în fruntea instituției.
„În ansamblu, am reușit să asigur Romaero o stare tehnică, economică și financiară mai bună decât înainte și decât după plecarea mea. De asemenea, cred că starea de spirit a salariaților Romaero în mandatul meu a fost mult mai bună decât este în prezent”, arată fostul șef de la Romaero.
Inevitabil, am făcut și greșeli, dar niciodată cu bună știință. Și cred că nu unele majore.
Remus Vulpescu, fost director general Romaero:
Fostul director se apără și cu cifre, arătând că, în mandatul său, compania a avut, doi ani la rând, în perioada 2018-2019, „cele mai mari cifre de afaceri din ultimii 22 de ani, inclusiv 2020 și 2021”.
De asemenea, el precizează că a realizat singura reabilitare a unei hale de producție și a unui spațiu de birouri în ultimii 15 ani.
Remus Vulpescu adaugă că, în mandatul său, s-au realizat investiții, s-a asigurat încălzirea halelor pe timp de iarnă, au fost plătite facturile la zi, s-au repus în funcțiune utilaje nefolosite, s-au modernizat unele dintre utilajele existente, s-au încheiat parteneriate, inclusiv cu Ryanair, acesta din urmă fiind, conform acestuia, „primul parteneriat încheiat vreodată al Romaero cu unul din principalii operatori de transport aerian din România”.
Fostul director are explicații și pentru acuzațiile punctuale pe care i le aduce Curtea de Conturi.
Problema puștilor airsoft de 15.000 de euro
În 2019, Remus Vulpescu a aprobat, prin semnătură, un referat având ca obiect organizarea de activități sportive pentru angajații Romaero. În baza acestui referat, s-au achiziționat puști airsoft în valoare de 72.879 de lei, peste 15.000 de euro.
Armele de tip airsoft sunt replici de jucărie ale unor arme și folosite pentru distracție. Acestea sunt un tip special de arme cu aer comprimat de mică putere, cu țeavă netedă, concepute pentru a trage cu proiectile sferice nemetalice, care sunt de obicei fabricate din (dar fără a se limita la) plastic sau materiale din rășină biodegradabilă. Ele imită destul de bine armele reale, ca design.
Curtea de Conturi subliniază că achiziția s-a făcut în condițiile în care compania înregistra datorii, iar puștile și accesoriile acestora nu au fost recepționate în totalitate și nici nu s-a dovedit utilizarea produselor.
Remus Vulpescu explică: „Am avut și eu îndoielile mele la momentul respectiv că este o idee bună să le achiziționăm, dar aprobarea a venit din partea mea și îmi asum răspunderea”.
S-a gândit, continuă el, că ar fi folositoare pentru organizarea unor activități recreative cu salariați.
Oportunitatea de a desfășura activități de team-building intern prin organizarea de partide de airsoft între echipe de salariați (cu acces pentru absolut toți salariații interesați), incinta Romaero fiind deosebit de ofertantă prin existența de spații exterioare și interioare (în clădiri dezafectate de zeci de ani) foarte generoase.
Remus Vulpescu, fost director Romaero:
„Inclusiv sub aspectul costului de achiziție, rețin că am considerat această decizie preferabilă față de organizarea unor sesiuni de team-building pentru un număr restrâns de salariați la pensiuni de la mare sau de la munte care ar fi costat cel puțin la fel de mult și nu ar fi lăsat mai nimic în companie”, completează Remus Vulpescu, care la rubrica „alte competențe și aptitudini” din CV indică și „tirul cu arcul”.
Problema lui Vulpescu cu fostul ministru Bădălău
De ce au costat atât de mult? „Sunt replici licențiate oficial de producătorii armelor de foc respective (e.g. Glock, Heckler & Koch, Sig Sauer, CZ, Beretta, Kalashnikov). Au aspectul și greutatea identice cu armele de foc pe care le reprezintă. Și unele materiale compozite sunt aceleași ca la armele reale”.
Vulpescu spune că alegerea armelor scumpe mai avea o țintă: să-i familiarizeze pe salariați cu modele ce urmau să fie produse la Romaero, după ce semnase un parteneriat cu „un producător de renume mondial”.
Și dă de înțeles că de la acest parteneriat i se trage, de fapt, problema cu Curtea de Conturi.
„Fără ca eu să fi știut, acest parteneriat era neconform cu orientarea Ministrului Economiei de la acel moment, drept care vreun an și jumătate «m-am bucurat» de cam toate controalele posibile în România. Fără legătură cu raportul la care Dvs. faceți referire în întrebări, sau nu fără legătură, domnul fost ministru este actualmente vicepreședinte al Curții de Conturi”.
Remus Vulpescu face referire la fostul ministru Niculae Bădălău, actualmente vicepreședinte al Autorității de Audit în cadrul Curții de Conturi.
În 2019, Bădălău anunța semnarea unui parteneriat cu Beretta pentru producerea unor modele la fabrica de armament de la Plopeni, nu la Romaero.
Problema diplomelor de master pe banii companiei
O altă problemă din „rechizitoriul” Curții de Conturi este că „Romaero a acceptat la plată cheltuieli în sumă de 581.269 de lei pentru participarea unor salariați la cursuri de formare profesională care nu au fost incluse în Programele anuale de instruire”.
Este vorba, mai exact, despre taxa de școlarizare pentru 10 salariați ai Romaero care în perioada octombrie 2018 – februarie 2020 au urmat cursurile de Executive Master of Business Administration (EMBA) organizate de Fundația Ioan Mihăilescu în colaborare cu Universitatea Tiffin din Statele Unite. Toți cei 10 au absolvit.
În CV-ul său, fostul director general al Romaero, Remus Vulpescu, menționează o diplomă EMBA eliberată de Universitatea Tiffin din Statele Unite, obținută în perioada 2015-2017.
Curtea de Conturi mai acuză și că nu au existat criterii de selecție a angajaților care au participat la cursuri și că procedura s-a lansat fără consultarea „Biroului Învățământ” din cadrul Romaero. Variantă confirmată în scris de șefa acestui birou, Adina Călin.
„Nu a fost o coincidență”
În răspunsul adresat Libertatea, Remus Vulpescu spune că nu a fost o coincidență faptul că s-a ales același program de master pe care l-a urmat și el.
„Bineînțeles că nu a fost o coincidență. Eu am absolvit pe cont propriu același program MBA cu câțiva ani înainte și am rămas cu o părere foarte bună despre el. Este un program care se clasează frecvent pe locurile 1-2-3 în topurile anuale (de exemplu, cele realizate de Ziarul Financiar) ale programelor MBA din România. Și componenta foarte puternică (curricula, profesori) a contat. În plus, am obținut un discount substanțial pentru Romaero”, ne-a scris Vulpescu.
Referitor la banii plătiți fără acordul departamentului responsabil, Vulpescu motivează că planul anual de formare se referă strict la cursurile pentru mentenanța aeronavelor, în timp ce „Romaero are nevoie și de manageri cu pregătire de specialitate”.
Țin să adaug că eu cred mai mult în redresarea economică prin educație decât prin ajutoare de stat.
Remus Vulpescu, fost director general ROMAERO:
Problema cheltuielilor de protocol peste limitele legale
Tot în anul 2019, Remus Vulpescu a aprobat efectuarea unor cheltuieli de protocol pentru desfășurarea a două evenimente: primul, în data de 5 aprilie 2019, cu reprezentanții Ryanair și al doilea, în data de 21 iunie.
Conform datelor din raportul Curții de Conturi, la acțiunea din 5 aprilie 2019 au fost prezente 67 de persoane la Berăria H, care a emis o factură de 9.999,9 lei. La acțiunea din 21 iunie 2019 au participat 90 de persoane, factura emisă fiind de 17.198 de lei.
Inspectorii notează că s-a constatat depășirea limitei maxime de cheltuieli de 90 de lei/persoană:
- 5 aprilie 2019 – 150 de lei/persoană
- 21.06.2019 – 191 de lei de persoană.
La întrebarea care privește depășirea cheltuielilor de protocol, fostul director Remus Vulpescu a declarat: „Dacă ar fi să îmi reproșez ceva, ar fi că am fost eu cam zgârcit”.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro