Documentele interne din Ministerul Transporturilor care acuză Ucraina că s-a folosit de război pentru a adânci canalul Bâstroe

• Primul document este o minută a unei ședințe care avut loc anul trecut în data de 26 mai 2022 cu părțile ucraineană și moldoveană și în care s-a discutat asupra modalității de prioritizare a intrării navelor pe canalul Sulina. Documentul este realizat de către Administrația Fluvială Dunărea de Jos.
• Al doilea document este o analiză cu privire la efectele negative asupra adâncirii brațului Bâstroe. Este datat 27 iulie 2022 și este realizat de către Administrația Fluvială Dunărea de Jos, cea care se ocupă de dragarea canalului Sulina și de marcaje și siguranța navigației. 
• Al treilea, nedatat și fără antet, este o cronologie a scandalului privind Bâstroe. Conform surselor Libertatea este realizat de către Ministerul Transporturilor.

Sulina, singurul canal pentru trafic maritim

Documentele arată că, potrivit reglementărilor internaționale, Canalul Sulina este singurul canal pentru traficul maritim de mărfuri în Delta Dunării, adică pentru navele de mare tonaj. Acestea sunt cele care au pescaj mai mare, adică au nevoie de adâncimi mai mari pentru a putea naviga.

Este vorba de Convenția de la Belgrad din 1948 despre regimul de navigație pe Dunăre, semnată atât de România, cât și de fosta URSS și continuată apoi de Ucraina ca stat succesor.

Recomandări

Dosarul asasinatului de la Arad. Lipsurile care au dus la eliberarea suspecților și cine este marele absent din boxa arestaților

România a cerut să fie notificată în cazul oricăror lucrări

În minuta ședinței din 26 mai 2022 este citat Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, care a participat la întâlnirea cu părțile ucraineană și moldoveană. 

„Așa cum s-a comunicat încă de la începutul războiului, Canalul Bâstroe este neoperațional, fiind închis pentru motive de siguranță”, se precizează în document.

Din partea ucraineană, Yuriy Dimccholgu, membru al Parlamentului regiunii Odesa și consilier al guvernatorului militar al acesteia, a transmis că există o „ordonanță a Guvernatorului prin care se poate mări de 3-4 ori capacitatea de operare mai mult față de ce a fost până acum 2 luni în urmă”.

În aceeași ședință, Gabriela Murgeanu, șef de serviciu în cadrul Ministerului Transporturilor, cea care coordonează activitatea de transport maritim, a cerut explicit reprezentanților Ucrainei ca aceasta să comunice Ministerului Transporturilor „orice obiectiv de investiții pe care intenționează să îl dezvolte, în special lucrările de dragaj, având în vedere că acestea se realizează în Rezervația Biosferei Delta Dunării, în context transfrontalier și trebuie analizat în ce măsură se aplică Convenția de la Espoo”. Partea ucraineană a fost de acord.

Recomandări

Trei măsuri arbitrare ale regimului comunist au cauzat catastrofa de la Certej. Un munte de nămol și cianură a îngropat de vii 89 de oameni

Lucrări făcute pe ascuns

În cronologia realizată de Ministerul Transporturilor, instituția acuză Ucraina că a adâncit canalul Bâstroe, fără să mai aștepte analizele României.

Instituția spune că Ucraina nu a notificat oficial niciodată Ministerul Transporturilor despre adâncirea brațului Chilia și a canalului Bâstroe, iar la nivelul Administrației Dunării de Jos s-au cerut puncte de vedere care nu au primit undă verde, inclusiv adâncirea Bâstroe.

Ministerul Mediului din Ucraina a notificat România încă din 25 iunie 2020 despre proiectul „amenajarea canalului navigabil de mare adâncime Dunăre – Marea Neagră pe partea ucraineană a Deltei”. 

Ulterior, în data de 9 februarie 2022, înainte de invadarea de către Rusia, Guvernul de la Kiev a adoptat o rezoluție privind proiectul.

Aceasta prevedea:

• Pe sectorul Izmail – Vâlcovo, cu o lungime de 95,4 kilometri, adâncimea va fi de 8,23 m, și o lățime de 120 metri;
• Pe sectorul Izmail – Reni, cu o lungime de 54 kilometri, adâncimea va fi 8,03 metri și lățimea de 120 metri;
• Pe sectorul Vâlcovo – Marea Neagră, care include Canalul Bâstroe, pe o lungime de 19 kilometri, adâncimea va fi între 7,75 și 8,66 metri, iar lățimea între 60 și 85 de metri. 

Recomandări

Șofer român de TIR blocat trei zile pe autostrada distrusă de inundațiile din Spania: „Nici în războiul din Iugoslavia nu am văzut așa ceva”

Documentul mai arată că Ministerul Mediului din România a fost notificat de cel omonim din Ucraina în data de 22 iunie 2022 doar pentru lucrări în portul Izmail.

Ulterior, pe 27 iulie are loc o înștiințare a Administrației Fluviale Dunărea de Jos către Ministerul Transporturilor care arată că nu susține adâncirea canalului Bâstroe, din cauza efectelor negative. O lună mai târziu, ministerul Mediului din România transmite la rândul său Ucrainei că nu e de acord cu lucrările din Izmail.

La final de an lucrurile se precipită: în 21 decembrie 2022 Ministerul Mediului din România informează Ministerul Transporturilor că partea ucraineană a elaborat studiul privind impactul investițiilor.

Instituția condusă de Sorin Grindeanu arată că atunci se menționează pentru prima dată că lucrările se fac pe toată lungimea dintre Izmail și Vâlcov și se bazează pe rezoluția consiliului de miniștri din 9 februarie 2022.

 La 1 februarie 2023, România trimite Ucrainei o scrisoare cu observații, afirmând că problemele semnalate de țara noastră nu au fost luate în calcul.

„Din scrisoare reiese că mare parte din aspectele sensibile ridicate anterior nu au fost luate în considerare din motiv că «investiția este una privată și impactul are caracter local» raportându-se numai la efectele pe termen scurt din realizarea lucrărilor, deși partea română a arătat că trebuie analizate efectele în perioada de funcționare/întreținere cale navigabilă”, se arată în document.

Ucraina a anunțat public adâncirea Canalului Bâstroe

Ulterior, în data de 16 februarie 2023, Ucraina anunță armatorii de nave că adâncimea canalului Bâstroe este acum de 6,5 metri, față de 3,9 metri anterior și că navele mari pot tranzita canalul, arată documentul. Public, Ministerul Infrastructurii din Ucraina anunță pe Twitter acest fapt în data de 17 februarie.

„În această situație, nu se știe exact când a început partea ucraineană lucrările la acest proiect, atât pe Canalul Chilia, cât și pe Canalul Bâstroe. Este cert că partea ucraineană a avut intenția de a demara acest proiect încă înainte să înceapă războiul cu Rusia. Putem să presupunem că Ucraina a folosit situația de conflict ca acoperire pentru a efectua lucrări fără acordul părții române”, se arată în documentul Transporturilor.

Instituția acuză că, sub pretextul necesității privind transportul grânelor, Ucraina a cerut tranzitarea canalului Bâstroe de nave sub pavilion străin.

„Acesta a reprezentat un prim pas pentru începerea dragajelor pe canalul Bâstroe (una din navele de dragaj are pavilion Tanzania, navă care derulează lucrări și în prezent)”, conform documentului.

România a fost de acord în anului trecut cu tranzitarea navelor pe Canalul Bâstroe, după cum anunța la acel moment Bogdan Aurescu, ministrul de Externe, într-un interviu pentru Digi24.

Avertismente dure ale specialiștilor

Analiza din 27 iulie 2022 a Administrației Fluviale Dunărea de Jos avertizează în termeni duri Ministerul Transporturilor despre efectele negative pe care le presupune adâncirea canalului Bâstroe de către Ucraina.

Documentul este semnat de către directorul general Angela Stela Ivan, Florin Uzumtoma – director Căi Navigabile și Mihai Popescu Teclu, șef Serviciu Hidrotehnic, Comisia Dunării. 

Nota arată potențiale consecințe dezastruoase ale adâncirii, printre care adunarea de aluviuni care vor ajunge în mare, efectul de înnisipare și faptul că zona de navigație se colmatează în timp și afectează sudul litoralului și fauna și flora. 

„Această situație prin care se dorește crearea unui braț cu adâncimi foarte mari va conduce la un antagonism în ceea ce privește scopul fiecărui stat pentru folosirea brațului Chilia, respectiv pentru Ucraina privind asigurarea desfășurării unui trafic maritim, iar pentru România pentru asigurarea condițiilor de navigație pentru trafic fluvial”, punctează administrația.

Ucraina spune că face doar lucrări de menținere

Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a acuzat că Ucraina draghează canalul Bâstroe în data de 15 februarie.

Ministerul Afacerilor Externe a cerut Ucrainei în 20 februarie stoparea imediată „a tuturor lucrărilor de dragaj în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație”.

De asemenea, a cerut părții ucrainene să clarifice diferența de poziționare, după ce sâmbătă, 18 februarie, Kievul a anunțat că face doar lucrări de întreținere a canalului navigabil și cele anterioare despre adâncirea canalului Bâstroe.

Ucraina a respins acuzațiile prin vocea lui Ihor Prokopchuk, ambasadorul său la București.

„Ambasadorul Ucrainei a arătat că partea ucraineană nu desfășoară activități de dragare care au ca scop adâncirea căii de navigație, ci doar activități de natură operațională menite a asigura navigabilitatea până în portul Izmail, parametrii de navigație ai acestuia fiind cuprinși în comunicarea publică a Ministerului Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei”, potrivit MAE.

România a cerut „în regim de urgență” acordul Ucrainei pentru efectuarea de măsurători de adâncime și de debite.

Iohannis: „S-au inflamat fără să verifice”

Liderul PSD Marcel Ciolacu, care este și președintele Camerei Deputaților, a spus că „lucrările de pe Canalul Bâstroe trebuie să înceteze acum”.

De asemenea, George Simion – liderul AUR – a mers în Deltă și s-a filmat pe brațul Chilia în dreptul canalului Bâstroe, acuzând autoritățile române că știau de peste 8 luni de operațiunile de adâncire. 

Președintele Klaus Iohannis a replicat miercuri criticând politicienii români: „Am văzut că la noi o serie întreagă de politicieni s-au inflamat fără să verifice ce se întâmplă în fapt acolo. Unii politicieni de la noi cred că au simţit o ocazie să se profileze un pic mai mult în spaţiul românesc, probabil în vederea alegerilor de anul viitor”, a spus Iohannis, conform Mediafax.

Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a afirmat joi, pe Facebook, că trei nave românești sunt pregătite pentru a face măsurători.

Neînțelegerile anterioare

Nu este prima oară când România și Ucraina au disensiuni privind Canalul Bâstroe. În 2003-2004, Ucraina a demarat o serie de lucrări privind amenajarea canalului Bâstroe pentru trecerea navelor maritime.

România s-a opus și a sesizat mai multe organisme internaționale, între care cea mai importantă este Comisia Espoo, deoarece lucrările pun în pericol Delta Dunării, sit UNESCO. 

Acestea au arătat că Ucraina încalcă mai multe tratate internaționale, însă, cu toate acestea, Kievul a inaugurat canalul în 2007. În 2020 a anunțat că va renunța la proiectul inițial, conform MAE. România a solicitat și evaluarea impactului lucrărilor deja realizate la acel moment.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro