Documentul secret care conține cele șase condiții ale Kremlinului pentru un armistițiu în Ucraina

Ademenirea și slăbirea poziției SUA

Raportul, prezentat Kremlinului înainte de întâlnirea ruso-americană din 18 februarie de la Riad, Arabia Saudită, respinge ideea de a face pace în Ucraina în termen de 100 de zile, așa cum a cerut președintele american Donald Trump după reinstalarea sa la Casa Albă, pe 20 ianuarie. Termenul de 100 de zile este „imposibil de realizat”, iar o „rezolvare pașnică a crizei din Ucraina nu poate avea loc înainte de 2026”, recomandă autorii documentului.

Concomitent cu respingerea oricărui plan de pace avansat de Trump, Kremlinul este sfătuit să depună eforturi pentru a slăbi poziția de negociere a Statelor Unite pe tema Ucrainei. Această slăbire poate fi făcută atât prin provocarea și alimentarea unor tensiuni între administrația Trump și alte părți terțe, în principal cu Uniunea Europeană și China, cât și prin ademenirea Statelor Unite în eventuale proiecte comune cu Rusia, inclusiv în teritoriile ocupate de armata rusă în Ucraina.

Dezmembrarea Ucrainei, zone-tampon și schimbarea conducerii de la Kiev

În ceea ce privește Ucraina, scopul Kremlinului trebuie să rămână dezmembrarea țării vecine, un prim pas fiind recunoașterea suveranității Rusiei asupra teritoriilor ucrainene pe care Vladimir Putin le consideră deja anexate.

Recomandări

Coreea de Nord și-a redeschis granițele. Primii români care au vizitat-o: „Am asistat la ziua de colectat fecale umane” | Interviu

În plus, raportul cere crearea a cel puțin două zone-tampon, în regiunile din nord-vestul Ucrainei care se învecinează cu Rusia și în regiunile din sudul Ucrainei adiacente peninsulei Crimeea, incluzând Odesa, care se învecinează că Republica Moldova și România, precum și „demontarea completă” a actualei conduceri de la Kiev și înlocuirea ei cu una favorabilă Kremlinului.

Pentru restul Ucrainei, raportul cere să nu facă parte vreodată din NATO, să nu aibă o armată de un milion de soldați și să nu găzduiască trupe de menținere a păcii din țările aliate, mai ales din Uniunea Europeană.

Subminarea legăturilor între Washington și aliații săi europeni

Autorii raportului mai solicită acorduri prin care Statele Unite să se angajeze să nu mai ajute Ucraina cu arme și, pe plan mai extins, să nu vândă arme și să nu amplaseze sisteme de rachete în țările considerate „neprietenoase” de regimul de la Moscova, România aflându-se pe această listă a Kremlinului. În schimb, Kremlinului i se sugerează să facă un mic gest pentru a obține aceste concesii, cum ar fi să se angajeze să nu staționeze rachete Oreșnik în Belarus, rachete menționate intens de propaganda rusă, dar ale căror capacități sunt puse la îndoială de analiștii militari.

Recomandări

Prins cu droguri, Gheboasă a beneficiat de înțelegerea judecătorilor. Ce pedeapsă a primit

În principiu, raportul recomandă o restabilire completă a relațiilor ruso-americane înainte de a începe orice discuție serioasă despre pace. În cele din urmă, Kremlinului i se cere să insiste pentru ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Rusiei după lansarea invaziei din Ucraina înainte de a se ajunge la vreun acord de pace.

Provocări mari pentru Trump

The Washington Post precizează că raportul a fost pregătit de un centru de reflecție care lucrează îndeaproape cu Serviciul 5 din cadrul FSB, responsabil de operațiunile în Ucraina, și l-a obținut de la un serviciu european de informații. Acest document evidențiază provocările cu care se confruntă Trump pentru a obține pacea în Ucraina, notează publicația americană.

Un academician rus cu contacte în rândul diplomaților de rang înalt de la Moscova spune pentru ziarul american că acest raport reflectă o viziune pe larg acceptată de elita politico-economică din Rusia. Și totuși, nici acolo lucrurile nu sunt sută la sută tranșate. În timp ce unii reprezentanți ai elitei ruse își doresc ca regimul de la Moscova să continue războiul și „să folosească situația actuală pentru a avansa”, alții pledează pentru o soluționare mai rapidă a conflictului și „cel puțin pentru o încetare a focului”, explică academicianul.

Recomandări

Român la protestul uriaș din Belgrad: „Asta e lupta noastră alături de poporul majoritar!”

Putin plasează momeli și pune condiții

Într-un interviu publicat pe 24 februarie, Vladimir Putin a spus cam același lucru din raport când a sugerat că ar putea invita companiile americane în proiecte privind exploatarea zăcămintelor minerale rusești, inclusiv în teritoriile ocupate din Ucraina. Această declarație a făcut parte dintr-un efort de a submina negocierile dintre Kiev și Washington privind exploatarea zăcămintelor minerale ucrainene.

Statele Unite au propus marțea trecută un armistițiu total pentru 30 de zile în Ucraina, iar conducerea de la Kiev l-a acceptat imediat. În schimb, Vladimir Putin l-a refuzat două zile mai târziu și a pus o serie de condiții formulate în așa fel încât să le dea speranțe celor care cred că ar putea fi înduplecat în cele din urmă.

Kremlinul se simte încurajat și nu vrea pace acum

Kremlinul „nu este interesat de o soluționare timpurie a crizei din Ucraina”, este de părere Thomas Graham, director principal pentru Rusia în cadrul Consiliului de Securitate Națională sub administrația lui George W. Bush (2001-2009). „Ei (rușii – n.r.) vorbesc în mod constant despre cauzele fundamentale, care, după cum știți, se referă la politica internă din Ucraina și, chiar mai important decât atât, la arhitectura europeană de securitate, cum ar fi rolul NATO. Iar o simplă încetare a focului care nu ar ține cont de aceste aspecte nu interesează Rusia. Și Trump pare să nu înțeleagă”, adaugă fostul oficial american.

În opinia lui Boris Bondarev, un fost diplomat rus la Geneva (Elveția), Putin încearcă să-l ademenească pe Trump sub pretextul că ar fi „deschis și flexibil” la discuții și speră să obțină concesii de la el prezentându-i-se ca „un prieten adevărat, care îl înțelege pe deplin și vrea să-l ajute să-și atingă obiectivele în Statele Unite”.

Miza adevărată a lui Putin

„Miza (lui Putin – n.r.) acum merge mult dincolo de Ucraina – premiul cel mare este normalizarea diplomatică SUA-Rusia, eliminarea sancțiunilor, introducerea unei breșe în cadrul NATO”, explică Dmitri Alperovitch, președintele centrului de reflecție Silverado Policy Accelerator.

În aceeași notă, Mihail Kasianov, premier al Rusiei în primul mandat al lui Vladimir Putin la Kremlin (2000 – 2004), spune că fostul său șef nu este interesat de propunerea americană de armistițiu în Ucraina, dar vrea, în schimb, „să decidă soarta lumii” împreună cu liderul republican de la Casa Albă Donald Trump.

Urmărește-ne pe Google News