Comentează„Singura noastră intervenție este în sensul stabilirii adevărului. Nu lucrăm pentru a dovedi inocența inculpatului, ci doar pentru a stabili adevărul”, spune Roger-Marc Moreau.
Nu are aerul unui Sherlock Holmes. În sala de ședințe a redacției Libertatea, pare mai degrabă un politician care știe deja că a câștigat alegerile.
În dreapta sa stă Marc Eterno, fostul său elev de la universitate, cu care colaborează de mai bine de 20 de ani.
Pe cartea de vizită pe care ne-o întinde Moreau scrie „criminalist”. Nici nu vrea să audă termenul de „detectiv”.
„Suntem specialiști în dosare penale, în mod special în dosare referitoare la crime. Frecvent suntem catalogați ca detectivi”, spune Moreau. A lucrat, într-adevăr, ca detectiv și a predat la universitate pentru formarea următoarelor generații de detectivi. Dar aceștia se ocupă mai degrabă de cazuri civile, adulter sau chestiuni comerciale, explică criminalistul.
„Eu mă ocup doar de cazuri legate de crime. Și am avut câteva reușite notabile, motiv pentru care sunt luat în serios când aduc probe”, subliniază el.
Probe caută cei doi specialiști în contra anchete penale și la București. Au fost angajați de avocații fostului jandarm francez Alexandre Verdure, condamnat în primă instanță la 20 de ani de închisoare pentru uciderea Mihaelei Miloiu, o tânără româncă de 18 ani.
O crimă ca în filmele de groază
Crima s-a produs în noaptea de 29 spre 30 noiembrie 2016, în Elveția, la câțiva kilometri de Lausanne. Victima, Mihaela Miloiu, ajunsese aici cu câteva săptămâni în urmă. A fost forțată să se prostitueze de o rețea de traficanți de carne vie cunoscută de autoritățile române, Clanul Boceanu.
Cadavrul a fost descoperit pe 15 decembrie 2016, în Franța, ascuns într-o pădure din departamentul Jura, la granița cu Elveția. 26 de lovituri de cuțit au numărat anchetatorii, dinți zdrobiți, iar oasele feței erau complet distruse. Pentru realizarea unui portret-robot s-a apelat la tehnologia 3D.
Abia în septembrie 2017 s-a reușit identificarea victimei. A urmat o anchetă minuțioasă în trei țări, la finalul căreia Alexandre Verdure, un tânăr francez care avea 30 de ani la vremea respectivă, a fost pus sub acuzare.
Fost jandarm, cu cazier curat, locuia într-o localitate din Jura și lucra ca agent de securitate în țara vecină. Trăia în cuplu, devenise tată nu cu mult timp în urmă.
O tăietură la mână l-a dat de gol
Inițial, a negat totul. Confruntat cu probele descoperite de anchetatori (ADN recoltat atât de pe corpul victimei, cât și de la locul unde a fost găsit cadavrul), Verdure și-a schimbat declarația. A avut un contact sexual contra cost cu victima, dar alți doi bărbați au apărut, l-au amenințat cu o armă, au ucis-o pe tânăra româncă și apoi l-au amenințat că „vor avea grijă” de el și de familia sa dacă nu va scăpa de cadavru. Ceea ce a și făcut.
O tăietură la mână pe care Alexandre Verdure și-a tratat-o la un spital nu departe de pădurea unde a ascuns cadavrul i-a condus pe anchetatori la fostul jandarm. El a explicat ulterior că s-a tăiat atunci când a încercat să scoată cuțitul care rămăsese înfipt în Mihaela Miloiu.
„Nu preluăm un caz dacă nu credem în el”
„La început nu am fost interesați să preluăm dosarul”, recunoaște Roger-Marc Moreau. „Asta pentru că, la prima vedere, probele din dosar păreau destul de importante. Nu avem obiceiul să preluăm un caz dacă nu credem în el”.
La prima vedere, versiunea prezentată de Alexandre Verdure poate părea nebunească: cineva l-a amenințat, iar el, de frică, ascunde corpul, aruncă hainele victimei…
Roger-Marc Moreau, criminalist:
Între timp, pe 11 decembrie 2020, Tribunalul din Besançon dă verdictul: vinovat, 20 de ani. Alexandre Verdure face apel.
„După primul proces, maestrul Sylvain Cormier ne-a contactat din nou, spunându-ne că este posibil să fi trecut pe lângă o eroare judiciară”, continuă Roger-Marc Moreau.
Sylvain Cormier este unul dintre cei doi avocați care îl apără pe Verdure. Penalist reputat, este și fondatorul „Innocence Project France”, o organizație care luptă împotriva erorilor judiciare.
Avocatul este intrigat de faptul că instanța nu a luat nicio secundă în calcul versiunea prezentată de clientul său, și anume teza unei răzbunări din partea proxeneților români. El pregătește apărarea pentru actul doi al procesului care va debuta pe 23 septembrie la Curtea de Apel din Lons-le-Saunier. De această dată, Cormier i-a convins pe detectivi să preia cazul.
Au vorbit cu lucrătoarele sexuale din Lausanne
Detectivii au studiat dosarul și li s-a părut că ridică prea multe semne de întrebare.
„Este un dosar voluminos, ne-a luat ceva timp”, povestesc ei.
A urmat munca de teren. S-au dus la Lausanne și au vorbit cu mai multe lucrătoare sexuale române de-acolo, în încercarea de a găsi pe cineva care să le poată oferi informații despre rețeaua de proxeneți. Activitatea este cumva sectorizată, astfel că prostituatele din România au „zona” lor, explică Marc Eterno.
Detectivii au fost acompaniați pe teren de reprezentanți ai asociației Fleur de Pavé. „Ei au o camionetă cu care se instalează în zonă în jurul orei 22:00. Dau cafea, prezervative, gel, pentru a le ajuta pe fetele care se prostituează”, continuă detectivul.
„Nu s-a luat în calcul posibilitatea ca francezul să fi fost o victimă”
Dar rezultatele au fost nule. „Nu am găsit informații semnificative. Două fete ne-au spus că o știau pe Mihaela Miloiu din vedere și atât. Ea a murit în 2016, iar acum nu mai sunt aceleași persoane care lucrau acolo la acel moment. Toate ne-au spus că nu au proxenet. Unele ne-au dat de înțeles că nu pot vorbi”, spune Moreau.
Au fost și în sectorul în care s-a produs crima, dar, la aproape 5 ani distanță, fără mari speranțe. Eterno explică însă că fără să pui piciorul pe teren nu poți spera să dai de informații. „Ulterior a trebuit să mergem și în Insula Reunion, într-un alt dosar extrem de interesant, apoi am venit la București. Ne-am spus că pentru a verifica dacă declarațiile lui Alexandre Verdure sunt adevărate, trebuie să luăm contact cu persoanele care cunosc subiectul în România. Pentru asta am venit aici”, punctează criminalistul.
Cei doi detectivi încearcă să obțină dovezi referitoare la violența cu care rețelele de proxenetism din România le pedepsesc pe fetele care încearcă să-și recâștige libertatea. Să arate că este un fenomen, și nu un caz izolat.
În acest proces nu există nicio mărturie care ar fi putut merge în sensul declarațiilor făcute de Alexandre Verdure, că ar fi putut fi victima proxeneților. Nici măcar nu au abordat această pistă. Vorbim despre o prostituată care ar fi dorit să iasă din rețea, vorbim despre un clan violent. Nimic, absolut nimic.
Roger-Marc Moreau, criminalist:
Mărturii prin intermediul Asociației Reaching Out
Marc Eterno a pregătit terenul înaintea sosirii la București. „Am făcut în prealabil o lectură a informațiilor găsite pe internet. Aceste informații au confirmat existența unor practici extrem de violente din partea clanurilor la adresa acestor fete. Nu ne puteam mulțumi doar cu tăieturi din presă, trebuia să avem și declarații, și un dialog cu protagoniștii, cu cei care cunosc cu adevărat aceste clanuri pe teren”.
Iar de la București nu au plecat cu mâinile goale. Au convins o asociație, Reaching Out, să-i ajute cu mărturii în procesul din Franța.
Asociația Reaching Out a fost înființată în 1998 și se ocupă de victimele traficului de persoane. Libertatea a relatat despre eforturile depuse de Iana Matei, președinta asociației, care au dus la salvarea a sute de fete prinse în mecanismul rețelelor de prostituție.
Iana Matei a acceptat să meargă în Franța să depună mărturie din experiența ei personală, spune Roger-Marc Moreau. O altă tânără va depune și ea mărturie, dar sub protecția anonimatului. Îi este frică să o facă public.
„Există deja o fată care a trecut prin acest calvar și care a acceptat să depună mărturie, dar nu de manieră vizibilă, pentru că îi este frică pentru ea și pentru familia ei”, explică Moreau. Detectivul-criminalist ne prezintă, pe telefon, o înregistrare audio cu mărturia acesteia. Fata a reușit să se salveze și vorbește în înregistrare despre violența extremă cu care sunt pedepsite cele care încearcă să fugă. Este în română, nu înțelege, ne roagă să-i traducem.
„Sunt lucruri care nu corespund unui asasinat clasic”
Pe măsură ce au înaintat cu ancheta, cei doi detectivi spun că semnele de întrebare nu s-au împuținat, ba dimpotrivă, au tot început să se acumuleze.
„Sunt lucruri care nu corespund unui asasinat clasic. Smulgerea unghiilor, de exemplu, pare să semene mai mult cu metodele clanurilor de proxeneți”, spune Marc Eterno.
Roger-Marc Moreau insistă pe profilul lui Alexandre Verdure. Modul în care s-a produs crima nu corespunde portretului francezului.
„Este un fost jandarm, cunoscut ca fiind cineva care sare mereu în ajutorul celorlalți. Apoi s-a decis să lucreze în securitate, foarte legalist. Tatăl și mama sunt oameni simpli. Tatăl este un pensionar de la SNCF (căile ferate franceze – n.r.), poet. Locuiesc într-o localitate din Jura, departamentul unde se înregistrează cele mai scăzute temperaturi din Franța”, explică criminalistul.
Psihologii l-au catalogat pe fostul jandarm ca fiind periculos
Specialiștii consultați de instanță au fost însă de altă părere. Alexandre Verdure a fost descris ca o persoană „potențial periculoasă”. El nu prezintă nicio patologie psihiatrică, dar are tulburări de personalitate, potrivit psihologilor și psihiatrilor care au discutat cu el.
„Tot ce vreau este să ies de aici și să salvez oameni”, a explicat Verdure primului expert psihiatric cu care a vorbit despre ce s-a întâmplat în noaptea de 29 spre 30 noiembrie 2016. Potrivit publicației locale Le Progres, psihiatrul a constatat „puțină sau nicio empatie pentru ceilalți, dar o mare grijă față de imaginea pe care și-o fac ceilalți despre el”. El a descris în fața instanței „un profil preocupant, psihopatic și megalomaniac”, a vorbit despre „o periculozitate extremă” și a avertizat asupra unui „risc de recidivă major”.
Roger-Marc Moreau spune că magistrații trebuie să meargă totuși mai în profunzime în acest dosar pentru a elimina toate dubiile. „Pentru că atunci când se face un proces de trei zile (cât a durat în primă instanță – n.r.), este un proces pentru a condamna, nu este un proces care elimină toate dubiile pentru a stabili adevărul”, explică el.
Ceea ce ne dorim este ca justiția să dețină toate elementele pentru a putea lua o decizie corectă. Nu avem obligația de a produce un rezultat, lucrăm pentru stabilirea adevărului. Cei care ne solicită intervenția își asumă riscul ca probele pe care le strângem să fie împotriva clientului lor. Noi căutăm adevărul.
Roger-Marc Moreau, criminalist:
Trei dosare celebre ale detectivului-criminalist Moreau
- Cazul Omar Raddad – un grădinar acuzat că a ucis în 1991 o văduvă bogată în vila acesteia din Alpii Maritimi. Condamnat, grațiat, Omar Raddad se luptă și astăzi să-și demonstreze nevinovăția. Roger-Marc Moreau lucrează de 30 de ani la acest dosar, în care a colaborat cu celebrul avocat Jacques Vergès.
- Cazul Azimani – Jabri – Kader Azzimani și Rahim El Jabri au făcut 11 și, respectiv, 13 ani de închisoare după ce au fost condamnați pe nedrept pentru uciderea unui dealer. Au fost eliberați în 2014, după 17 ani de luptă în justiție. Detectivii Moreau și Eterno au jucat un rol- cheie în stabilirea adevărului.
- Cazul Sezenec – În 1924, Guillaume Sezenec a fost condamnat la muncă silnică pentru uciderea consilierului general Pierre Quémeneur. A fost eliberat în 1947 și a decedat în 1954. Atât în timpul procesului, cât și după eliberare și-a clamat inocența. I-au fost respinse mai multe cereri de casare a sentinței. După moartea acestuia, familia a continuat să ceară justiției restabilirea adevărului. Roger-Marc Moreau a realizat o contra anchetă în acest dosar.