2 comentariiProducătorii vor fi forțați să vândă energia către o instituție centrală, controlată de stat, iar aceasta o va redistribui la același preț către furnizori, conform ordonanței adoptate de Executiv.
Singurele excepții sunt energia regenerabilă, CET-urile din marile orașe și noile capacități puse în funcțiune după intrarea în vigoare a actului normativ.
Mecanismul ar urma să funcționeze timp de doi ani, între 1 ianuarie 2023 – 31 martie 2025.
Probleme practice
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, spune că rămân deschise o serie de întrebări legate de funcționarea sistemului energetic.
Acesta dă câteva exemple:
- Ce se întâmplă în momentul în care energia furnizată de OPCOM nu acoperă consumul? Cine și la ce preț va achiziționa diferența?
- Concomitent, energeticianul ridică și problema prețurilor. Mai exact, ce se întâmplă dacă iarăși se ajunge la prețuri mari, de 675 euro pe MWh, așa cum a fost în vară?
- Energia regenerabilă trebuie preluată cu prioritate în sistemul energetic, iar prețul nu este plafonat. Conform directivelor europene, Transelectrica trebuie să o livreze în rețea. Cine va acoperi diferența de preț și ce se va întâmpla cu energia cotractată deja de OPCOM de la producătorii de stat?
Bursa de energie e acum vânzător
O altă problemă semnalată este faptul că „achizitorul” desemnat de stat este OPCOM, care este și operatorul pieței de energie din România.
„Apoi e o chestie halucinantă. OPCOM-ul e o bursă, ea trebuie să fie neutră. Acum e și cumpărător, și vânzător. Mai e bursă?”, se întreabă retoric Chisăliță.
„E clar că nu mai avem piață liberă”, punctează acesta. „Este o chestie gen plan cincinal. Nu îl văd funcțional”, mai arată el.
Comparație cu Ordonanța 114
Expertul compară reglementarea cu celebra Ordonanță 114, adoptată de PSD în decembrie 2018, prin care a plafonat prețurile la energie și gaze pentru populație. Doar că acesta spune că situația va fi și mai proastă acum.
„OUG 114 a adus din start creșterea cu 20 de puncte procentuale a importurilor de gaze. Au profitat niște băieți deștepți. Apoi, a scăzut prețul la populație, dar a crescut la industrie.”, mai spune acesta.
În urma plafonării prețurilor prin OUG 114, investițiile în zăcămintele de gaze din Marea Neagră au fost amânate, iar gigantul american Exxon s-a retras din România.
Ce au făcut alții
El spune că Guvernul este nesigur în măsurile luate, iar din această cauză le tot schimbă. Acesta face o comparație cu măsurile luate de statele europene.
„În criza energetică europeană, prima măsură luată de state a fost reducerea fiscalității pe energie. Numai noi și Lituania nu am făcut-o. Ulteriror, ei au venit cu vouchere și compensări. Vouchere noi nu am făcut, apoi la compensare ne-am plâns că nu mai avem bani. O să vină frigul, dar nu cred că situația va rămâne așa. Frigul ne va lua pe nepregătite și nu o să mai avem ce repara…”, avertizează expertul, cu referire la legislație.
Părțile bune
Acesta laudă însă două elemente adoptate astăzi:
- Primesc preț plafonat și consumatorii casnici care consumă peste 255 kWh pe lună, acesta fiind de 1,3 lei pe kWh.
- Primește preț plafonat și industria, tot de 1,3 lei pe kWh.
„Noi îndeplinim cotele de reducere a consumului date de UE, dar nu pentru că ne-am eficientizat, ci pentru că marea industrie s-a închis. Și dacă nu avem industrie, nu mai avem economie. Problema nu e cât costă energia, problema e de unde plătești. Și dacă nu ai economie să produci ceva, din ce plătești?”, conchide acesta.
Mai multe companii mari din industrie au anunțat închideri în acest an: Alro – cel mai mare consumator de electricitate, Azomureș – cel mai mare consumator de gaze și Chimcomplex Borzești – unul dintre cei mai mari consumatori din industria chimică.
Otilia Nuțu critică „ordonanța asta nouă împinsă de Enel”
În schimb, Otilia Nuțu – expert pe energia în cadrul organizației neguvernamentale Expert Forum – este foarte tranșantă.
„Situația în sectorul energiei în România se poate rezuma astfel: vom mai avea curent câți ani ne vor mai ține centralele construite sau începute sub Dej și Ceaușescu”, a scris aceasta pe Facebook.
Aceasta critică însă și marii investitori străini din domeniul energetic.
„În altă ordine de idei, după OUG 114 împinsă de Engie și E.ON, și ordonanța asta nouă împinsă de Enel, chiar n-o să am ce zice când AUR o să le naționalizeze dacă vor câștiga alegerile. Dacă toată lumea vrea haiduceală, cine-s eu să ma opun”, a scris aceasta, ironică.
Nuțu se referă la faptul că ordonanța a fost adoptată după ce reprezentanții grupului Enel s-au întâlnit luni cu cei ai Guvernului, pentru a discuta despre întoarcerea la piața reglementată și un preț maxim de 450 lei/MWh, după cum a relatat Profit.ro.
Enel deține în România trei operatori de distribuție (Banat, Dobrogea și Muntenia Sud), plus doi dintre cei mai mari furnizori din țară (Enel Energie și Enel Energie Muntenia).
Furnizorii au criticat anterior statul, afirmând că schimbă des legislația în energie și nu plătește la timp compensările.