Urmărirea penală în acest caz a fost declanșată în rem, adică deocamdată se cercetează doar faptele, nu și persoanele indicate în plângere, arată Mediafax.
Mai multe plângeri au fost înaintate contra foştilor preşedinţi
ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea şi
Livia Stanciu, unul dintre semnatari fiind actualul adjunct SIIJ,
Nicolae Marin, arată sursele citate.
Cristina Tarcea şi Livia Stanciu, în calitate de preşedinţi ai
Instanţei Supreme, ar fi încălcat dispoziţiile legale cu privire
la constituirea completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie şi, prin aceasta, „au adus vătămări
grave, atât actului de justiţie, cât şi părţilor procesuale din
cauzele judecate din completurile de 5 judecători” arată
semnatarii plângerilor.
Curtea Constituţională a admis, în noiembrie 2018, sesizarea
premierului Viorica Dăncilă în legătură cu un conflict juridic
de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor de 5
judecători şi a decis că Instanţa Supremă trebuie să schimbe
imediat, prin tragere la sorţi, toţi membrii completurilor de 5.
Decizia a fost luată atunci cu majoritate de voturi.
Două zile mai târziu, au avut loc tragerile la sorţi pentru
desemnarea noilor completuri de 5 judecători de la Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie.
Controversele pe această temă au început după ce au intrat în
vigoare modificările la Legea 304/2004 privind organizarea
judiciară, care prevedeau că vicepreşedintele Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie şi preşedintele Secţiei Penale nu mai pot
conduce completurile de 5 judecători, ci că toţi magistraţii din
complet trebuie traşi la sorţi.
Livia Stanciu a condus Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în perioada 2010-2016, în timp ce mandatul Cristina Tarcea, început pe 14 septembrie 2016, s-a încheiat în septembrie anul acesta, iar noul preşedinte al Instanţei Supreme este Corina Corbu.
Sursa foto: Hepta