ComenteazăRezultate Bacalaureat 2017. Ce note s-au luat în fiecare județ
Ploaia de vară de luni a blocat efectiv cel mai mare aeroport al țării, Aerogara Internațională din Otopeni, de la marginea Capitalei, pentru motivul ridicol că prima pistă a fost inundată. A doua se află în reparații. Doar două piste de decolare/aterizare are Aeroportul “Henri Coandă” din Otopeni. Astfel, luni, la prânz, aeroportul de lângă București a fost, practic, blocat.
„Pe aeroport s-a operat permanent, în deplină siguranţă, dar la o capacitate redusă a pistelor, ceea ce a generat unele întârzieri ale curselor, atât la aterizare, cât şi la decolare”, au precizat reprezentanții companiei.
Situaţia a reintrat în normal la orele 19.45, odată cu deschiderea pistei afectate.
“Decolarea era la ora 16.30, dar am așteptat peste trei ore pentru că nu era culoar de zbor. Pasagerii străini care aveau legături apropiate ca oră și le-au pierdut sunt trimiși la hotel. Și toate astea pentru că aeroportul nu a mai putut face față pentru că o pistă s-a umplut de apă și alta e în reparații. A fost de-a dreptul imposibil și jenant. Erau pasageri străini care au pierdut cursele de legătură”, a fost mesajul unui pasager care zbura către Grecia.
Nu doar cursele externe au fost afectate, ci și cele interne. Un zbor din Timișoara nu a plecat din Banat pentru că nu avea pistă în Capitală. După 19.30, când era sigură redeschiderea pistei inundate, s-a făcut îmbarcarea.
Trei ore pentru îmbarcare. Mîndrescu, mandat cu ghinion
Otopeniul mai deține un record ridicol în acest an. Aeroportul cel mai mare din țară a rămas prea mic, iar călătorii ajung să petreacă și trei-patru ore în aerogară, tot atât cât durata unui zbor până în Spania, țara aflată la limita vestică a Europei.
“Nu este posibil să ai astfel de cozi în aeroport în fiecare zi! Am ajuns cu cinci minute înainte să se închidă poarta de îmbarcare! Culmea! Vin cu trei ore înainte și risc să pierd avionul? Nu se poate așa ceva!”, este mesajul unui reprezentant al unei companii importante de turism.
De fapt, chiar dacă este doar din aprilie la conducerea aeroportului, în mandatul său aeroportul a ajuns cel mai lent din Europa, trei ore pentru îmbarcare, și aerogara care se inundă la o ploaie de vară. Bogdan Mîndrescu este un tânăr de 29 de ani, care este şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti. Reamintim că reprezentanții Aeroportului Otopeni au transmis că s-a făcut tot ce s-a putut pentru ca aerogara să funcționeze normal, doar că a fost vorba de o ploaie foarte puternică.
Aeroportul Otopeni a rămas prea mic, ministrul Cuc renunță la profit
Potrivit datelor publice ale Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, în 2016, pe Otopeni s-a consemnat un număr-record de 10,98 milioane de pasageri şi 108,2 mii de mişcări de aeronave. Faţă de anul 2015, numărul pasagerilor care au tranzitat aeroporturile Bucureştiului în 2016 a înregistrat o creştere demnă de invidiat, de 18,3%. În 2016, pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti au operat 37 de companii aeriene, care au transportat pasageri către 92 de destinaţii. Ca o comparație, aeroportul din Sofia, de aceleași dimensiuni și tot cu două piste, a avut anul trecut doar cinci milioane de pasageri.
Răzvan Alexandru Cuc; Sursa foto: Cdep.ro
Prin urmare, Otopeniul este prea mic pentru traficul pe care îl asigură. Soluția ar sta în modernizarea și extinderea aerogării. Și bani sunt!
Anul trecut, CNAB a avut venituri totale de aproape un miliard de lei (mai exact 911.662.620 lei) și un profit net, rămas după deducerea impozitului pe profit, de aproape 230 milioane de lei (229.691.520 lei). În euro ar fi vorba despre 51,11 milioane.
Numai că acești bani nu pot fi repartizați extinderii aerogării. Prin memorandumul aprobat de guvern în ianuarie 2017, 90% din profitul companiilor de stat se duce la bugetul general. Răzvan Cuc, ministrul transporturilor de la aceea vreme și de la acest moment, nu a avut nimic de obiectat. Răzvan Cuc nu a putut fi contactat pentru a ne oferi un punct de vedere.
Otopeniul a fost modernizat ultima dată în 2012, când s-a inaugurat un terminal pentru plecări. Lucrările la Terminalul Plecări au început în vara lui 2011, au durat 17 luni și au costat 52 milioane de euro.
Compania lui Florian Walter a reparat pistele
Pe lângă numărul tot mai mare de pasageri, aglomerația din aeroport și întârzierile sunt cauzate și de faptul că anual pistele, doar două la număr, ale aerogării au găuri și sunt închise și câte 30 de zile pentru reparații. În aceste perioade, zborurile se efectuează pe o singură cale de decolare sau aterizare.
Compania Națională Aeroporturi București, cea care are în administrare aeroporturile Băneasa și Otopeni, a finalizat în noiembrie lucrările de reparații la structura rutieră a pistei de decolare/aterizare nr. 1 a Aeroportului Internațional Henri Coandă București.
Florian Walter
Lucrările au fost realizate în 35 de zile şi au totalizat o suprafaţă de 42.945 mp, din care 40.820 mp la pista nr. 1 (08R-26L) şi alţi 2.125 mp la una dintre căile de rulare.
“Finalizarea lucrărilor permite operarea pistei nr. 1 la capacitate maximă, inclusiv în condiții de vizibilitate redusă (ceață, ninsoare abundentă) sau vreme nefavorabilă. Lucrarea a fost efectuată de un consorţiu de firme condus de Tehnic Asist, firmă acreditată de Autoritatea Aeronautică Civilă Română şi este supusă inspecţiilor periodice”, conform unui comunicat transmis de Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti.
Preţul total al lucrărilor efectuate în noiembrie 2016 a fost de 600.000 euro
Tehnic Asisist face parte din grupul de firme Romprest, companie controlată de controversatul Florian Walter, cercetat în mai multe dosare de DIICOT și DNA.
Aceasta a fost refăcută în întregime în 2010 de o asociație de firme condusă de Romprest, iar anul trecut a avut nevoie de reparații capitale, din cauza gropilor. Proiectantul Consitrans și asocierea care urma să execute lucrările (Romprest, P.D.A., PA &Co International) au dat vina pe gropi pe faptul că pista a fost construită prost pe vremea lui Ceaușescu. Lucrările pentru repararea celor 3,5 km de pistă costă 1,5 milioane de lei.
Aeroportul Băneasa a fost închis de Boagiu
Haosul de pe Otopeni este cauzat și de faptul că din martie 2012, toate cursele de pe Aeroportul Băneasa (cele de tip low-cost și cele interne) au fost mutate aici. Anca Boagiu, ministrul de la începutul anului 2012, a luat decizia închiderii aerogării din Băneasa. S-a motivat la acel moment că este vorba doar despre reparații. Când a fost redeschis, aeroportul a fost destinat doar curselor de protocol. Neoficial, decizia închiderii Aeroportului Băneasa ar fi influențată de marii investitori imobiliari care au construit cartiere rezidențiale în zonă, cartiere care erau deranjate de zgomotul avioanelor.
Terminal nou cel mai probabil în perioada 2022-2025
Ministerul Transporturilor a prezentat anul trecut, în cadrul celei de-a doua zi a Reuniunii Anuale TEN-T Days de la Rotterdam, și proiectul pentru extinderea Aeroportului Otopeni. Este vorba despre realizarea unui nou terminal. Acesta ar urma să fie realizat în două etape, platforme de avioane, căi de rulare, conexiune la rețeaua rutieră, parcare, clădiri auxiliare, turn de control, echipamente și vehicule speciale. Data avansată pentru finalizarea lucrărilor este 2025.
“Scenariul nostru optimist se referă la o dată apropiată de anul 2022. Aceasta poate fi revizuită în plus sau în minus, în funcție de necesități. Până la construirea unui nou terminal, pentru fluidizare, operarea companiilor aeriene se va face și în alte ore, în fara celor de vârf”, explică Valentin Iordache, purtătorul de cuvânt al Companiei Naționale Aeroporturi București.