ComenteazăPotențiala invazie a Ucrainei de către trupele rusești comasate la graniță este un scenariu tot mai discutat de analiștii politici și militari în ultimele săptămâni. Știrile externe se succed cu rapiditate și expun diverse ipoteze. Recent, Marea Britanie acuza Rusia că vrea să răstoarne guvernul de la Kiev pentru a instala o conducere pro-rusă, ca parte a planului de a invada țara. În ultimele săptămâni, oficialii americani și NATO au declarat în repetate rânduri că se așteaptă și se pregătesc pentru un atac.
La Kiev, ucrainenii sunt îngrijorați pentru soarta țării lor, dar se declară pregătiți să meargă la luptă dacă li se va cere. Totuși, majoritatea populației speră că scenariul cel mai sumbru nu va deveni realitate.
Ca să înțelegem cum se vede din Federația Rusă escaladarea conflictului, Libertatea a stat de vorbă cu doi dintre românii stabiliți la Moscova. Aceștia locuiesc în capitala rusă de mai mulți ani și vorbesc despre realitatea lor, fără pretenții de analiști, expunând opiniile reflectate în presa din Rusia, în mediul în care își desfășoară activitatea, dar și propriile impresii, modelate de locul în care trăiesc.
Ce se difuzează la televiziunile din Rusia
Constantin are 31 de ani și locuiește în Moscova de trei ani și jumătate. Acolo își continuă studiile de doctorat și lucrează la o multinațională. Tânărul a urmărit știrile recente și detaliază pentru Libertatea care sunt principalele teme de discuție pe tema conflictului cu Ucraina.
„Subiectul apare frecvent la TV și în presa locală, însă nu prea se vorbește despre un potențial conflict armat cu Ucraina și în niciun caz despre un conflict ofensiv inițiat de Rusia”, explică tânărul român.
Acesta spune că presa intră în polemici ce țin mai degrabă de naționalism, izvorâte din trecutul comun al celor două state. „Canalele mass-media vorbesc mai mult despre mișcările naționaliste din Ucraina, despre așa-numita rusofobie, despre încercările ucrainenilor de a rescrie istoria, de a prezenta diferit anumite evenimente istorice, fiind vorba în special de evenimente din cel de-al Doilea Război Mondial, care în Rusia se numește Marele Război de Apărare a Patriei și care pentru ruși e un subiect aproape sfânt”, relatează Constantin.
Propaganda rusă a făcut uz de istorie și în trecut – de pildă, când Rusia a anexat Crimeea. Făcând trimiteri la lupta URSS împotriva fascismului și a nazismului, în 2014, Rusia acuza conducerea Ucrainei că este „fascistă” și făcea legături între crimele Holocaustului și războiul din estul Ucrainei, după cum relata publicația The Time.
La Moscova, extinderea NATO e asemănată crizei rachetelor din Cuba
Constantin spune că în presa rusă conflictul cu Ucraina apare în contextul mai larg al relațiilor dintre Rusia și NATO, Moscova insistând că nu va fi de acord cu o extindere la Est a alianței transatlantice. Pe 21 ianuarie, Ministerul rus de Externe a anunțat că între garanțiile de securitate cerute se numără și retragerea forțelor NATO din România și Bulgaria.
Rusia nu este atât de deranjată de acțiunile Ucrainei, cât de acțiunile NATO și de intenția NATO de a accepta aderarea Ucrainei și a Georgiei la această organizație.
Constantin, român în Moscova:
„Pentru Rusia, acceptarea aderării Ucrainei la NATO și amplasarea bazelor militare NATO în această țară reprezintă o linie roșie peste care nu se poate trece. Rusia nu este gata să accepte prezența NATO la granițele sale. Ca argument este folosit exemplul crizei rachetelor cubaneze din 1962 și reacția SUA la amplasarea rachetelor nucleare sovietice în Cuba. Situația este considerată similară și Rusia nu este de acord ca NATO să aibă baze militare de unde rachetele lor ar atinge ținte la Moscova în mai puțin de șapte minute”, explică românul ce se discută la televiziunile rusești.
Imaginea pacifistă a Rusiei
În timp ce ucrainenii și Occidentul spun că Rusia este agresorul, autoritățile și mass-media ruse cultivă pentru public imaginea unei țări pacifiste, înclinată spre discuții, și nu spre război. „Cel mai frecvent se vorbește despre deschiderea Rusiei către dialogul diplomatic, negocierea cu NATO și dorința Rusiei de a semna un acord care să garanteze limitarea expansiunii NATO până la granițele Rusiei”, povestește românul.
În narativul rușilor, Occidentul este cel care vehiculează intens ipoteza războiului, fără ca autoritățile să aibă intenția de a iniția un conflict cu Ucraina. „Autoritățile vorbesc despre tensionarea relațiilor dintre Rusia și Occident și declară deschis că s-a ajuns la cele mai tensionate relații din perioada post-sovietică”.
„După apariția știrilor despre intenția Rusiei de a iniția un conflict armat în Ucraina și promovarea lor de către presa occidentală, Ministerul Afacerilor de Externe rus se pare că a început o campanie de promovare a unei imagini pacifiste a Rusiei prin intermediul misiunilor sale diplomatice. O astfel de postare a apărut și pe pagina oficială de Facebook a Ambasadei Rusiei la București”, explică Constantin cum s-au mobilizat autoritățile pentru a expune și în fața cetățenilor lumii portretul unei țări pașnice.
„Rușii nu vorbesc deloc despre un conflict armat cu Ucraina”
Românul spune că locuitorii Moscovei pe care el îi cunoaște nu vorbesc aproape deloc despre criza celor două țări vecine. Pentru ei, altele sunt problemele mai presante – pandemia de COVID-19, inflația și creșterea prețurilor.
Rușii nu vorbesc deloc despre un conflict armat cu Ucraina, majoritatea nici nu concep așa ceva. Cel puțin eu n-am auzit nici măcar o dată să se fi pomenit despre asta în rândul cunoscuților mei din Moscova.
Constantin, român în Moscova:
„Atmosfera cred că este aceeași ca în urmă cu trei ani, mai puțin partea legată de pandemie, care probabil este cel mai discutat subiect în momentul de față. Oamenii vorbesc mult și despre valul de îmbolnăviri care urmează să fie cauzat de noua tulpină. Mai apar, din când în când, discuții cu privire la nivelul inflației, care a fost mai mare decât în mod obișnuit, și despre scumpirea tuturor produselor”, a mai adăugat Constantin din Moscova.
Întrebat dacă tensiunile de la granița cu Ucraina reprezintă un motiv de îngrijorare personală, românul afirmă că nu crede în ipoteza că Rusia ar iniția o ofensivă militară. Spune însă că se teme de scenariul în care autoritățile ruse ar fi provocate, ceea ce ar atrage, crede românul, o reacție dură din partea Kremlinului.
„Pentru mine, îngrijorarea este cauzată doar de posibilitatea întreprinderii unui act provocator de către un alt stat, la care cu siguranță Rusia va răspunde”, spune românul.
„Nu pare să considere cineva o posibilitate ca Rusia să atace Ucraina”
„În media n-am văzut tentative de a pregăti populația pentru un război, iar în cercul meu nu se discută despre așa ceva. Nu pare să considere cineva o posibilitate ca Rusia să atace Ucraina”, spune un alt român stabilit în Moscova din 2015, care a dorit să rămână anonim. Bărbatul are un copil cu soția sa, care e jumătate ucraineancă și jumătate rusoaică.
Acesta explică pentru Libertatea că atmosfera în capitala Rusiei este una normală, iar cetățenii sunt, în general, liniștiți. Nici în cercul său de ucraineni nu s-a instalat panica sau îngrijorarea, susține românul.
„În Moscova este plin de ucraineni. În Ucraina, situația economică este grea, spre deosebire de orașele mari din Rusia, precum Moscova sau Sankt Petersburg. Eu fac și afaceri cu oameni din Ucraina, care vorbesc cu mine în rusă fără resentimente. Cât timp este stabilitate, oamenii se concentrează pe propriile agende”, mai spune românul.
Bărbatul urmărește constant știrile, care abordează adesea subiectul negocierilor dintre Rusia și NATO. „Se relatează clar că Vestul acuză Rusia că pregătește un conflict, însă răspunsul oficial al Kremlinului, prin miniștrii responsabili, este că nu intenționează declanșarea unui conflict armat”.
Statele Unite au anunțat săptămâna trecută că dețin informații potrivit cărora Rusia a pregătit un grup de agenți pentru a desfășura o operațiune sub acoperire în estul Ucrainei, în încercarea de a crea un pretext pentru o invazie, relata CNN, citând, sub anonimat, un oficial american.
Marea problemă a rușilor: vaccinarea cu un ser neautorizat în UE
Bărbatul din România mai spune că principala preocupare a cetățenilor ruși este criza sanitară provocată de pandemie. Pe lângă celelalte chestiuni care țin de protejarea în fața virusului, care se dezbat ca în toate statele lumii, cetățenii ruși se confruntă și cu un alt impediment: posibilitatea de a călători.
Dă exemplul personal: „Sunt vaccinat cu trei doze, cu vaccinul rusesc Sputnik. Dar în Europa nu este recunoscut vaccinul, deși mai toți medicii mi-au spus că e un vaccin bun. Până când Europa va recunoaște vaccinul rusesc și Rusia va binevoi să facă demersuri, singura mea îngrijorare legată de această situație este că, în principiu, vorbim de un nou Război Rece, care ne va limita opțiunile de a călători, iar acest lucru ne va forța să alegem una dintre părți”, explică românul.