Ioan Paul al II-lea a fost primul papă care a vizitat o ţară majoritar ortodoxă. Ne-a sărutat pământul, a vorbit în limba română şi a adus omagiu poporului român. Vor rămâne în istorie Sfânta Liturghie în rit greco-catolic din Catedrala Sf. Iosif, la care Papa Ioan Paul al II-lea a participat alături de comunitatea catolică, îmbrăţişarea frăţească dintre Suveranul Pontif şi Patriarhul Teoctist, strigătul spontan „Unitate! Unitate!” al celor prezenţi în Parcul Izvor, la Sfânta Liturghie prezidată de Papa Ioan Paul al II-lea în prezenţa Preafericitului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române Teoctist.
În timpul misiunii diplomatice în Bulgaria, monseniorul Angelo Roncalli – viitorul Papă Ioan al XXIII-lea – a venit la Bucureşti de trei ori, în vizită la Nunţiul Apostolic, monseniorul Angelo Maria Dolci. În august 1930, acesta a vizitat şi mănăstirea ortodoxă de la Căldăruşani. Mai târziu, în 1944, când era delegat apostolic în Turcia, la cererea rabinului-şef al Ierusalimului, Isaac Herzog, i-a ajutat pe evreii români deportaţi în Transnistria trimiţând ajutoare în lagăre şi eliberând certificate false de botez.
De asemenea, monseniorul Roncalli a intervenit pe lângă autorităţile turce pentru ca o navă cu evrei români, plecată din portul Constanţa cu destinaţia Ierusalim, să poată traversa apele teritoriale ale Turciei. Datorită intervenţiei lui, au fost salvaţi circa 750 de evrei români, dintre care 250 de copii orfani.
Atât Ioan al XXIII-lea cât şi Ioan Paul al II-lea ne-au iubit ţara, poporul şi Bisericile. Liantul care îi uneşte însă într-un mod minunat pe cei doi Suverani Pontifi de ţara noastră este un călugăr capucin, Ieremia Valahul (1556-1625), primul român ridicat la cinstea altarelor de către Biserica Catolică: Ioan al XXIII-lea a recunoscut virtuţile eroice ale călugărului, la 18 decembrie 1959, iar Ioan Paul al II-lea l-a beatificat, la 30 octombrie 1983, oferind astfel un ocrotitor în Cer românilor prigoniţi pentru credinţa lor.

 
 

Urmărește-ne pe Google News