ComenteazăÎn răspunsul transmis publicației Libertatea, „Doi și-un sfert”, cum este cunoscut serviciul secret al MAI, susține că tot ceea ce face este să respecte legea și „asigură coordonarea și controlul activităților pentru protecția informațiilor clasificate naționale, ale NATO și ale UE, precum și pentru securitatea cibernetică”.
De asemenea, subliniază că ei aplică standarde de protecție pentru informațiile clasificate.
„În acest sens, precizăm faptul că afirmațiile apărute în spațiul public cu privire la distrugerea fondului arhivistic, ca fiind o cerință a DGPI, nu sunt susținute de niciun fel de argumente concrete și, mai mult decât atât, cadrul legal în vigoare nu prevede în sarcina DGPI atribuții în a impune altor instituții/structuri ale MAI distrugerea de documente”, au transmis reprezentanții DGPI.
După ce au înșiruit legile care stipulează declasificarea informațiilor deținute de MAI, aceștia au susținut că atât ministerul, cât și structurile acestuia, au preocuparea ca astfel de documente să fie declasificate respectând prevederile legale în vigoare.
„În considerarea celor expuse, precum și a aspectelor prezentate de dumneavoastră în articolul publicat în ediția de sâmbătă 14 mai 2022, DGPI respinge ferm acuzațiile aduse la adresa unității”, au conchis reprezentanții DGPI.
Ce acuză arhiviștii din țară
Libertatea a publicat plângerea mai multor specialiști în arhivistică din țară care acuză faptul că multe documente din ultimii 30 de ani au fost distruse de serviciile secrete înainte ca ele să împlinească termenul pentru declasificare. Printre ele sunt documente din arhivele maternităților sau orfelinatelor dinainte de 1989, dar și file din istoria recentă, de la vizitele unor șefi de stat sau de la Revoluție.
„Ajungem în situația în care documentele istorice sunt prelucrate de ofițerii de intelligence, în timp ce arhiviștilor le-au fost lăsate statele de plată și celelalte documente cu valoare practică. Să nu ne mințim inutil. În anul 2022, o instituție în afara oricărei preocupări arhivistice sau istorice, excluzând orice dezbatere publică, dorește să modifice arhitectura documentelor cu valoare istorică”, a declarat pentru Libertatea Cătălin Botoșineanu, fost director al Arhivelor Naționale Iași.
Istoricul și arhivistul Mircea Stănescu, angajat al Biroului de Arhive Contemporane și președinte al Asociației Memoriei și Istoriei Comunismului, avertiza, într-o postare pe blogul său, că vom rămâne „un popor «fără hârtii», deci fără memorie și fără istorie”. „Acum, a te concentra pe găsirea vinovaților, ar fi profund greșit căci contraproductiv, dar ar fi de dorit ca problema să explodeze cuiva în figură, căci poate astfel se va găsi o soluție care să concilieze nevoia de securitate cu dreptul de acces al cetățenilor la arhive și cu bunele practici arhivistice. Dar, pentru început, ar fi necesar ca aceste mașini de tocat memorie și istorie să fie retrase în cazărmi”, a scris istoricul.