„În faţa unei atitudini ostile de expulzare în masă (a hondurienilor – n.r.), ar trebui să luăm în considerare o schimbare a politicilor noastre de cooperare cu SUA, îndeosebi în domeniul apărării, în condițiile în care şi-au menţinut baze militare pe teritoriul nostru fără să plătească un ban de zeci de ani”, a declarat Xiomara Castro într-o intervenție la postul naţional de radioteleviziune.
„În acest caz, (bazele militare americane – n.r.) şi-ar pierde orice motiv de a mai exista în Honduras”, a adăugat preşedinta de stânga a țării din America Centrală.
SUA s-au instalat în principal la baza aeriană Soto Cano (fosta Palmerola) de lângă Comayagua, în centrul Hondurasului, în anii 80, pentru a lupta împotriva mişcărilor comuniste de pe continent. Această bază este una dintre cele mai importante pentru SUA în America Centrală, găzduind aproximativ 1.000 de soldați americani, în general pentru misiuni civile și combaterea traficului de droguri.
„Ne exprimăm speranţa că noua administraţie americană a preşedintelui ales Donald Trump va fi deschisă la dialog, constructivă şi amicală şi nu va exercita represalii inutile împotriva migranţilor noştri, care, în general, aduc o contribuţie importantă la economia americană”, a afirmat Xiomara Castro.
Potrivit viceministrului de externe al Hondurasului, Tony Garcia, aproximativ 250.000 de hondurieni se află pe lista persoanelor care ar putea fi deportate din SUA în 2025, iar țara sa nu este pregătită de revenirea unui număr atât de mare de persoane.
Aproximativ două milioane de hondurieni trăiesc în SUA, majoritatea fără acte, iar banii trimişi de aceştia contribuie cu peste 25 la sută la PIB-ul Hondurasului, notează Le Monde, care citează AFP.