Comentează„Nu vă pot oferi acele planuri, pentru că dacă vi le dau, nu voi putea să le folosesc”, a spus Trump în timpul campaniei.
Toate propunerile pe care Trump le are pe masă sunt departe de politica actuală a lui Biden
Ca și în primul mandat al lui Trump, diferite facțiuni vor concura pentru a influența politica externă a republicanului. Aliați mai tradiționali, cum ar fi Mike Pompeo, fostul secretar de stat aflat acum în concurență pentru a conduce Pentagonul, ar putea forța pentru o înțelegere care nu pare să ofere o victorie majoră Moscovei.
Alți consilieri, în special Richard Grenell, un candidat de top pentru șefia Departamentul de Stat sau pentru de consilier în securitate națională, ar putea acorda prioritate dorinței lui Trump de a pune capăt războiului cât mai curând posibil, chiar dacă aceasta înseamnă să forțeze Kievul să facă concesii semnificative.
Varianta horror pentru Ucraina: să nu adere 20 de ani la NATO și să piardă 20% din teritoriu
Toate propunerile sunt departe de abordarea actuală a lui Biden, care a lăsat Kievul să dicteze când ar trebui să înceapă discuțiile de pace. Consilierii lui Trump recomandă în mod uniform înghețarea războiului în vigoare – cimentarea confiscării Rusiei a aproximativ 20% din Ucraina și forțarea Ucrainei să-și suspende temporar încercarea de a adera la NATO.
O idee propusă în cadrul biroului de tranziție al lui Trump, detaliată de trei persoane apropiate președintelui ales și care nu a fost raportată anterior, ar presupune ca Kievul să promită că nu va adera la NATO timp de cel puțin 20 de ani. În schimb, SUA ar continua să pompeze în Ucraina arme pentru a descuraja un viitor atac rusesc.
Conform acestui plan, linia frontului s-ar bloca în condițiile actuale și ambele părți ar fi de acord cu o zonă demilitarizată de 1.300 de kilometri. Cine va supraveghea acel teritoriu rămâne neclar, dar un consilier susține că forța de menținere a păcii nu va implica trupe americane și nici nu va veni de la un organism internațional finanțat de SUA, cum ar fi ONU.
„Putem face antrenament și putem oferi alt sprijin, dar țeava armei va fi europeană”, a spus un membru al echipei lui Trump. „Nu trimitem bărbați americani să susțină pacea în Ucraina. Și nu plătim pentru asta. Pune-i pe polonezi, germani, britanici și francezi să o facă”, este mesajul pe care îl transmite echipa lui Trump.
Ipotezele din prezent sunt ecouri ale declarațiilor lui J.D. Vance
Această propunere reprezintă un ecou al comentariilor făcute de vicepreședintele ales J.D. Vance în timpul unui interviu din septembrie, când a sugerat că un acord final între Ucraina și Rusia ar putea implica o zonă demilitarizată „puternic fortificată, astfel încât rușii să nu invadeze din nou”. Rusia, a continuat Vance, ar putea să păstreze pământul pe care l-a luat.
„Nu se alătură NATO, nu se alătură unora dintre aceste tipuri de instituții aliate”, a spus el la „The Shawn Ryan Show”.
Cum poate Trump să forțeze Ucraina să se așeze la masa negocierilor
La începutul acestui an, Keith Kellogg și Fred Fleitz, care au servit ambii în primul mandat al lui Donald Trump, i-au prezentat lui Trump un plan care include reținerea armelor din Ucraina până când Kievul va fi de acord cu discuțiile de pace cu Rusia. Ucraina ar putea încerca în continuare să recâștige teritoriul pierdut, dar ar trebui să facă acest lucru prin negocieri diplomatice.
Care dintre aceste strategii va urma Trump – în totalitate, parțial sau deloc – nu este clar. Dar orice demers de a începe negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia, ca să nu mai vorbim de finalizarea unui acord, se confruntă cu multe capcane.
De ce e greu de crezut că Ucraina și Rusia se vor așeza în viitorul apropiat la masa negocierilor
În primul rând, Ucraina și Rusia au încă obiective de război foarte diferite și nu doresc să le modifice. Cu trupele rusești care avansează încet, dar constant în Ucraina, Kremlinul a arătat că nu are de gând să se gândească la negocieri.
Mai mult, Rusia și-a arătat disponibilitatea de a escalada conflictul cu atacuri hibride în afara granițelor sale, cum ar fi operațiunile de sabotaj în Europa.
„Obiectivele operațiunii militare speciale rămân neschimbate și vor fi atinse”, a postat miercuri Dmitri Medvedev, un oficial rus de vârf, după ce a aflat despre victoria lui Trump.
De asemenea, va exista o rezistență strânsă din partea unor aliați ai NATO, care consideră agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei ca o amenințare iminentă la adresa propriilor țări.
Primul semnal de îngrijorare transmis din Europa față de planurile care se vehiculează
Elina Valtonen, ministrul de externe al Finlandei, a spus că nu cunoaște nicio propunere specifică din partea echipei lui Trump, dar a declarat că „nu ar trebui să existe nicio negociere fără ca Ucraina să fie de acord cu faptul că negociază și să facă acest lucru în condițiile sale”.
Zelenski, a cărui țară este puternic dependentă de SUA pentru asistență militară și financiară, ar putea – mai ușor decât Putin – să fie forțat de Trump să negocieze, dar liderul ucrainean ar trebui să se confrunte cu un public care vede cedarea teritoriului ca o capitulare față de Moscova.
Trump a spus că supraviețuirea Ucrainei este importantă pentru SUA, dar l-a criticat în repetate rânduri pe Zelenski, numindu-l „cel mai mare vânzător”, o poziție care i-a îngrijorat pe unii oficiali de la Kiev. Cei mai mulți dintre diplomații ucraineni consideră că Trump va forța o negociere care să fie favorabilă Rusiei.
Zelenski l-a felicitat miercuri pe președintele ales pentru victoria sa, făcând apel la întâlnirea lor din septembrie la New York și lăudând abordarea sa „«pace prin putere» în afacerile globale”.