În vârstă de 62 de ani, Tusk devine primul președinte al PPE care provine din Europa de Est. Născut la Gdansk, el a devenit în 2007 premier al Poloniei, funcție pe care a deținut-o timp de șapte ani. Mandatul său a fost marcat şi de catastrofa aeriană de la Smolensk, în care a murit pe 10 octombrie 2010 preşedintele Lech Kaczynski, fratele geamăn al lui Jaroslaw.
În 2014 el a beneficiat de retragerea prim-ministrului danez Helle Thorning-Schmidt din cursa pentru preşedinţia Consiliului European și a devenit președinte în luna decembrie.
Şef de orchestră al summit-urilor europene, unde a depus eforturi să menţină unitatea celor 27 în raport cu Regatul Unit în timpul negocierilor spinoase privind Brexitul, el a fost timp de cinci ani unul dintre cele două chipuri ale Europei, alături de luxemburghezul Jean-Claude Juncker, preşedinte al Comisiei Europene, scrie AFP, citat de Agerpres.
Declarațiile celebre ale lui Donald Tusk
Ocupând o „funcţie aproape total lipsită de putere”, cum a descris-o chiar el într-un recent interviu, Tusk a încercat să obțină maximul din această poziție utilizând în primul rând „puterea de convingere şi de comunicare”.
O parte din succesul de care a avut parte s-a datorat și utilizării rețelelor de socializare. Atunci când el a preluat mandatul, contul de Twitter al preşedintelui Consiliului avea 200.000 d urmăritori, iar în prezent a depășit 1,1 milioane.
Unele dintre afirmaţiile sale au făcut vâlvă. De exemplu a declarat că „Nu mai avem nevoie de duşmani când avem prieteni ca Donald Trump”.
Iar cu altă ocazie a spus că ar trebui să existe „un loc special în infern pentru cei care au promovat Brexit-ul fără să aibă nici cea mai mică idee privind modul de a-l realiza”.
Unul dintre momentele care i-au sporit popularitatea pe internet a fost în septembrie 2018, când Tusk a postat pe Instagram o fotografie în care propunea un sortiment de patiserie prim-ministrului britanic Theresa May.
„O bucată de prăjitură? Ne pare rău, nu avem cu cireşe. #Brexit”, o referire puţin voalată la strategia pe care Bruxellesul a reproşat-o multă vreme Londrei că a utilizat-o în negocierea Brexit-ului, respectiv că vrea să aleagă („cherry-pick” în engleză) numai ce o interesează.
Pentru români, Donald Tusk va rămâne în memoria colectivă prin discursul pe care l-a ținut în limba română în luna ianuarie a acestui an, cu ocazia preluării de către țara noastră a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene.
Tusk, președinte al PPE
Tusk, singurul candidat înscris pentru preşedinţia PPE, a fost validat cu 491 de voturi pentru şi 37 de voturi împotrivă.
Preşedinţia sa va începe la 1 decembrie 2019
Alegerea lui Donald Tusk în fruntea PPE, familie dominată în mare parte de creştin-democraţii Angelei Merkel, se încearcă adoptarea unei poziții de forță în special în relaţia cu Emmanuel Macron, foarte prezent în prim-planul scenei europene.
De altfel, Tusk nu s-a ferit niciodată să îi dea replică lui Macron, atunci când au avut poziții diferite. Într-o replică adresată preşedintelui francez care a afirmat că doreşte o apropiere a UE de Moscova, Donald Tusk a pledat cu claritate pentru o poziţie „fermă” faţă de Rusia. El a avertizat Franţa şi în legătură cu extinderea UE. „Nu putem avea o Europă suverană fără Balcani stabili, integraţi cu restul continentului”.
Mandatul de preşedinte al PPE atribuit miercuri seară lui Donald Tusk este unul de trei ani, dar poate fi prelungit pe termen nedefinit. Această funcţie a fost ocupată de altfel timp de 23 de ani de belgianul Wilfried Martens (1990-2013), căruia i-a succedat francezul Joseph Daul. De la crearea formaţiunii în 1976, PPE a avut cinci preşedinţi, doi belgieni (Leo Tindemans şi Wilfried Martens), un olandez (Piet Bukman), un francez (Joseph Daul) şi un luxemburghez (Jacques Santer).