În vârstă de 62 de ani, Tusk devine primul președinte al PPE
care provine din Europa de Est. Născut la Gdansk, el a devenit în 2007 premier
al Poloniei, funcție pe care a deținut-o timp de șapte ani. Mandatul său a fost
marcat şi de catastrofa aeriană de la Smolensk, în care a murit pe 10 octombrie
2010 preşedintele Lech Kaczynski, fratele geamăn al lui Jaroslaw.
În 2014 el a beneficiat de retragerea prim-ministrului danez
Helle Thorning-Schmidt din cursa pentru preşedinţia Consiliului European și a
devenit președinte în luna decembrie.
Şef de orchestră al summit-urilor europene, unde a depus
eforturi să menţină unitatea celor 27 în raport cu Regatul Unit în timpul
negocierilor spinoase privind Brexitul, el a fost timp de cinci ani unul dintre
cele două chipuri ale Europei, alături de luxemburghezul Jean-Claude Juncker,
preşedinte al Comisiei Europene, scrie AFP, citat de Agerpres.
Declarațiile celebre ale lui Donald Tusk
Ocupând o „funcţie aproape total lipsită de
putere”, cum a descris-o chiar el într-un recent interviu, Tusk a încercat
să obțină maximul din această poziție utilizând în primul rând „puterea de
convingere şi de comunicare”.
O parte din succesul de care a avut parte s-a datorat și
utilizării rețelelor de socializare. Atunci când el a preluat mandatul, contul
de Twitter al preşedintelui Consiliului avea 200.000 d urmăritori, iar în
prezent a depășit 1,1 milioane.
Unele dintre afirmaţiile sale au făcut vâlvă. De exemplu a
declarat că „Nu mai avem nevoie de duşmani când avem prieteni ca Donald
Trump”.
Iar cu altă ocazie a spus că ar trebui să existe „un
loc special în infern pentru cei care au promovat Brexit-ul fără să aibă nici
cea mai mică idee privind modul de a-l realiza”.
Unul dintre momentele care i-au sporit popularitatea pe
internet a fost în septembrie 2018, când Tusk a postat pe Instagram o
fotografie în care propunea un sortiment de patiserie prim-ministrului britanic
Theresa May.
„O bucată de prăjitură? Ne pare rău, nu avem cu cireşe. #Brexit”, o referire puţin voalată la strategia pe care Bruxellesul a reproşat-o multă vreme Londrei că a utilizat-o în negocierea Brexit-ului, respectiv că vrea să aleagă („cherry-pick” în engleză) numai ce o interesează.
Pentru români, Donald Tusk va rămâne în memoria colectivă prin discursul pe care l-a ținut în limba română în luna ianuarie a acestui an, cu ocazia preluării de către țara noastră a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene.
Tusk, președinte al PPE
Tusk, singurul candidat înscris pentru preşedinţia PPE, a fost validat cu 491 de voturi pentru şi 37 de voturi împotrivă.
Preşedinţia sa va începe la 1 decembrie 2019
Alegerea lui Donald Tusk în fruntea PPE, familie dominată în
mare parte de creştin-democraţii Angelei Merkel, se încearcă adoptarea unei
poziții de forță în special în relaţia cu Emmanuel Macron, foarte prezent în
prim-planul scenei europene.
De altfel, Tusk nu s-a ferit niciodată să îi dea replică lui
Macron, atunci când au avut poziții diferite. Într-o replică adresată
preşedintelui francez care a afirmat că doreşte o apropiere a UE de Moscova,
Donald Tusk a pledat cu claritate pentru o poziţie „fermă” faţă de
Rusia. El a avertizat Franţa şi în legătură cu extinderea UE. „Nu putem
avea o Europă suverană fără Balcani stabili, integraţi cu restul
continentului”.
Mandatul de preşedinte al PPE atribuit miercuri seară lui
Donald Tusk este unul de trei ani, dar poate fi prelungit pe termen nedefinit.
Această funcţie a fost ocupată de altfel timp de 23 de ani de belgianul
Wilfried Martens (1990-2013), căruia i-a succedat francezul Joseph Daul. De la
crearea formaţiunii în 1976, PPE a avut cinci preşedinţi, doi belgieni (Leo
Tindemans şi Wilfried Martens), un olandez (Piet Bukman), un francez (Joseph
Daul) şi un luxemburghez (Jacques Santer).