Dorin Cocoș, condamnat la un an de închisoare pentru spălare de bani, în dosarul Microsoft

Potrivit portalului instanțelor de judecată din România, judecătorii au dispus ca această pedeapsă să fie contopită, însă, cu o condamnare definitivă de 2 ani şi 4 luni pe care Dorin Cocoș a primit-o din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în 2016, tot în dosarul Microsoft.

Prin contopirea celor două pedepse, au rezultat 2 ani şi 8 luni de închisoare, dar instanța a decis ca omul de afaceri să fie eliberat condiţionat pentru că a executat deja aproximativ un 1 şi 8 luni în dosarul Microsoft, la care se adaugă 72 de zile ca urmare a aplicării recursului compensatoriu (reducerea zilelor de pedeapsă ca urmare a condiţiilor necorespunzătoare din penitenciare).

Decizia Tribunalului București nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.

Acuzațiile DNA

Procurorii anticorupție l-au acuzat pe Dorin Cocoș că, în perioada 2009-2011, ar fi pretins şi primit, în tranşe, de la două persoane (martori în cauză) suma de 9 milioane de euro pentru a-şi exercita influenţa asupra fostului ministru al comunicaţiilor Gabriel Sandu, precum şi asupra altor persoane din Guvern, în scopul de a asigura firmelor susţinute de martori adjudecarea unui contract de închiriere produse educaţionale Microsoft.

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

Dorin Cocoș ar fi încercat, potrivit anchetatorilor, să ascundă jumătate de milion de euro din acești bani printr-un contract fictiv de împrumut.

„În acest context, în a doua jumătate a anului 2014, în timp ce se efectuau cercetări legate de aspectele menţionate mai sus, cunoscând că suma de 500.000 de euro pe care ar fi primit-o în contul personal în cursul anului 2011 reprezenta o parte din suma de 9.000.000 de euro, menţionată mai sus, în vederea creării unei aparenţe de legalitate, inculpatul ar fi disimulat adevărata natură a provenienţei acesteia prin încheierea cu unul dintre martori a unui contract de împrumut fictiv”, preciza DNA, într-un comunicat de presă.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro