Jurnaliștii străini subliniază că dorința de vaccinare a scăzut puternic în tot estul Europei. În Ungaria, rata a încetinit până la doar 10.000 de doze zilnice, de zece ori mai puțin decât în momentul de vârf, iar Budapesta a început să cedeze din dozele de vaccin achiziționate de la Sinopharm către Muntenegru și Cehia.
Doar 37,5% din cei 6,9 milioane de sârbi au fost vaccinați până acum, motiv pentru care Belgradul a introdus recompense de 25 de euro pentru cei care se vaccinează.
Un sondaj realizat de agenția IPSOS arată că 31% din populație are îndoieli privind vaccinarea, în timp ce 7% o respinge pe deplin. Unul dintre argumente este teama de efecte secundare pe termen lung, în timp ce grupurile antivaccinare denunță faptul că „farmaco-mafia” profită de virus pentru a face afaceri.
Croația, care a reușit să vaccineze 45% din populație, a ales restricțiile în dauna recompenselor. Guvernul de la Zagreb a anunțat că persoanele nevaccinate nu vor mai primi compensații publice pentru pierderile economice cauzate de restricțiile pandemice.
În plus, autoritățile croate discută interzicerea intrării în centrele comerciale și în alte locuri de relaxare pentru cei care nu au un certificat de vaccinare, un test PCR negativ sau dovada că au dezvoltat imunitate după trecerea prin boală.
Cu doar 15% din populația sa complet imunizată, Bulgaria a creat un consiliu de clerici, artiști și vedete, pentru a încerca să încurajeze oamenii să se vaccineze.
Un studiu recent realizat de Centrul Național pentru Sănătate Publică concluzionează că „motivele populist-politice ale Executivului au deschis ușa teoriilor conspirației, dezinformării și sentimentelor antivaccinare”, până la punctul în care 40% dintre bulgari spun că nu se vor imuniza.
De la peste 100.000 de persoane într-o singură zi, în luna mai, România vaccinează acum doar 10-15 mii de persoane pe zi. Până pe 14 iulie, 4.846.629 de persoane au primit cel puțin o doză de vaccin, deși obiectivul trasat de guvern era de 5 milioane la 1 iunie.