120 de condamnați în Anglia, niciunul în România! Același procuror DIICOT care nu i-a cercetat pe colonelul SRI Predoiu, fratele șefului SIE, și pe ceilalți ofițeri din dosarul de trafic de minore „Shanghai” a ratat toți inculpații în „Academia de Trafic de Minori Țăndărei”!

2. Aceeași albire a inculpaților s-a întâmplat, dar fără proces, cu cei 10 ofițeri români despre care același procuror Olga Vrânceanu întâi a spus instanțelor că au protejat o rețea de mafioți chinezi, iar apoi le-a clasat chiar ea cazul!

Investigație de Mirela Neag, Adriana Oprea, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan

• Deși secretizat de DIICOT, Libertatea face azi public numele procurorului Olga Vrânceanu, căci acest magistrat e legat de două înfrângeri de proporții ale justiției, în urma cărora rețele internaționale de trafic de persoane și protectori ai lor au scăpat de pedepse aici, în țară.
• Sute de victime copii și-au riscat viața povestindu-le procurorilor faptele și depunând mărturie.
• Dar victimele au rămas victime, iar agresorii au rămas liberi și la fel de puternici!
• Site-ul G4Media a publicat sâmbătă informația potrivit căreia, pe 12 februarie 2019, Tribunalul Harghita a hotărât, în primă instanță, că cei 25 de inculpați în dosarul „Țăndărei” sunt fie nevinovați, fie faptele s-au prescris.
• Început în 2008, dosarul „Țăndărei” a presupus sute de victime minore, sute de polițiști români și britanici care au lucrat împreună, 120 de condamnați în Anglia și nici unul în România!
• Început în 2004, dosarul „Shanghai” a înglobat sute de victime, multe minore, zeci de polițiști și agenți SRI care au muncit la caz, însă niciun ofițer care a protejat rețeaua mafioților chinezi n-a fost trimis în judecată în urma unui dosar disjuns în 2006 și abandonat în 2009.
• În ambele cazuri, dosarele din România au fost întocmite de procurorul Olga Vrânceanu de la DIICOT.
• Libertatea publică mărturii tulburătoare despre cum au fost posibile aceste cazuri în care inculpații sunt liberi.

Ce înseamnă operațiunea „Shanghai”: mafioți chinezi, ofițeri români și victime minore din România

Un grup de mafioți chinezi, sprijiniți de interlopi și de ofițeri români, unii cu funcții înalte, a exploatat sexual, în anii 2003-2004, zeci de fete minore din România, la restaurantul și salonul de masaj „Shanghai” din strada Ion Minulescu nr. 18, sectorul 3, București.

Una dintre victimele din dosarul „Shanghai” recunoștea ofițerii care treceau pe la localul din zona Timpuri Noi

Cum au deconspirat investigatorii rețeaua din dosarul „Shanghai”

Pe baza informațiilor din MAI și folosind ofițeri SRI și de poliție judiciară, DIICOT a monitorizat rețeaua de traficanți, i-a înregistrat pe ofițerii români care-i protejau și a cules mărturii de la victime.

Fetele au recunoscut 10 ofițeri români, unii din elita puterii forțelor de ordine. Printre aceștia:

• Generalul Alexandru Bureșin era șeful Brigăzii Antitero a SRI.
• Chestorul Bujor Florescu avea să devină adjunctul șefului DGIPI, serviciul secret al Ministerului de Interne.
• Colonelul SRI Gabriel Predoiu, fratele directorului executiv al SIE, Silviu Predoiu.

Ce a făcut procurorul Olga Vrânceanu în dosarul „Shanghai”

Când vine vremea să-i trimită în judecată, procurorul DIICOT Olga Vrânceanu trimite în fața instanței doar doi chinezi și doi români, care primesc pedepse minime, după ce însăși Ambasada Chinei trimite o scrisoare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Toți mafioții condamnați sunt acum liberi, bine mersi în România.

În timp ce victimele, fetele abuzate sexual, au plecat, majoritatea, în străinătate.

Apoi, în mai 2009, procurorul Vrânceanu clasează dosarul disjuns al celor 10 ofițeri protectori, „fără cercetări suplimentare”, vreme de trei ani n-a deschis dosarul, așa cum avea să recunoască abia în 2018 Parchetul General, ca reacție la dezvăluirile presei.

Avansată șefă în DIICOT

După ce clasează cazul „Shanghai”, Olga Vrânceanu este avansată în DIICOT ca șef de secție.

În această poziție de conducere o găsește cazul „Țăndărei”, care tocmai începe, la cererea poliției britanice. Vrânceanu a lucrat la dosar împreună cu procurorul Steluța Stănoiu.

Ce înseamnă operațiunea „Țăndărei”: 100% mafioți români și victime minore de etnie romă

În anul 2008, ofițerii britanici sesizează afluxul de cerșetori și infractori români, de etnie romă, majoritatea copii.

Englezii descoperă că peste 200 de copii sunt racolați din comunități sărace, din sudul României, și trecuți succesiv granițele europene până în Marea Britanie. Epicentrul rețelei este în comuna Țăndărei, din județul Ialomița.

Sărăcia este poligonul de încercare. Așa cum fetele din cazul „Shanghai” sunt recrutate din familii sărmane din Maramureș.

În ambele cazuri, rețeaua se ocupă de transport, hrană și cazare, până când minorii încep să producă bani.

Pe străzile din Anglia, copiii romi cu vârste între 7 și 15 ani sunt trimiși la furat, la cerșit sau la alte infracțiuni, în timp ce rețeaua se ocupă de strânsul banilor, potrivit rechizitoriului întocmit de procurorul Olga Vrânceanu, care se ocupă, din partea română, de cazul „Țăndărei”.

Doi agenți sparg ușa casei folosind un berbec

Cum au prins investigatorii rețeaua din „Academia de Trafic Țăndărei”

Pe 8 aprilie 2010, au loc zeci de percheziții, în Anglia și în România.

La acțiunile masive din România sunt invitați 26 de ofițeri englezi și doi analiști Europol.

Ca nume de cod, dosarul se numește „Europa” în cele patru țări europene și „Golf” în UK și în România.

Dar, în spațiul public și în memoria antrenată cu amarul a polițiștilor din mai multe țări, cazul se înrădăcinează cu numele „Țăndărei”.

Iar Interpolul, la seminarele sale, vorbește despre „Academia de Trafic Țăndărei”, pentru că, pur și simplu, copiii sunt educați cum să facă bani, iar sumele lor sunt eficientizate după un business plan!

„O parte dintre victimele minore sunt deja retraficate, fiind deja depistate de către poliția britanică, iar rețeaua a fost mereu funcțională, funcționează și azi”, spune Silvia Tăbuşcă, consultant internațional și director al Centrului de Drepturile Omului şi Migraţie.

120.000 de lire pe an produce un copil din „Academia de Trafic Țăndărei”.

Casele celor implicați în dosarul Golf, pline de teancuri de lire sterline

Polițiștii au găsit la Țăndărei mii de bijuterii de aur

120 de persoane condamnate în Anglia, nici una în România

Astăzi, englezii consemnează:

• 272 victime ale rețelei au fost salvate.
• 106 persoane au fost arestate pentru trafic de persoane, evaziune fiscală, spălare de bani, neglijare și abuz de copii și influențarea cursului justiției.
• 120 de inculpați au fost condamnați. Câteva dintre pedepse aici.

Astăzi, românii consemnează:

• 26 de inculpați.
• 9 ani de proces.
• Nici un vinovat în primă instanță.

Ce a făcut procurorul Olga Vrânceanu în dosarul „Țăndărei”:  a cerut schimbarea încadrării

Din momentul raziei de la Țăndărei, aprilie 2010, procurorul DIICOT  termină cercetarea penală în trei luni și trei săptămâni.

Ori a făcut-o repede, ori a făcut-o repede.

Inițial, ea încadrează faptele celor 26 de inculpați la „trafic de minori, spălare de bani, constituire a unui grup infracţional organizat şi deţinerea fără drept de arme de foc”.

Pedepsele posibile sunt de la 5 la 20 de ani.

Pe 29 septembrie 2014, DIICOT solicită „schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor”.

Noile încadrări merg de la 1 la 5 ani.

Tribunalul a respins de două ori dosarul!

De două ori, Tribunalul Harghita retrimite dosarul la DIICOT. Judecătorul Lorincz Romeo susține că procurorul de caz nu dovedește implicările clare și punctuale ale inculpaților.

„S-a dorit crearea unei imagini de ansamblu asupra activităţii grupului infracţional, fără a fi formulate acuze concrete cu privire la fiecare dintre inculpaţi şi fără a se stabili răspunderea personală a fiecăruia dintre ei”
– Judecătorul Lorincz Romeo în motivarea respingerii dosarului

La a doua retrimitere către DIICOT, parchetul face apel și câștigă, la Curtea de Apel Târgu Mureș.

„Magistratul de la Tribunalul Harghita căruia, prin repartizarea aleatorie a cauzei, i-a revenit cauza spre soluționare nu a analizat în mod corespunzător și cu stricta aplicare a legii conținutul rechizitoriului care se întinde pe cuprinsul a 200 pagini”
– Curtea de Apel Târgu Mureș

În sfârșit, procesul începe pe 25 februarie 2013, tot la Tribunalul Harghita.

Judecata durează 6 ani! Și, pe 12 februarie 2019, toți cei 26 de inculpați sunt achitați sau se constată că faptele lor s-au prescris.

Cum este posibil așa ceva aflați din Libertatea de mâine.

Urmărește-ne pe Google News

• Reportaje